Ultimele articole
ALFA ROMEO 90 A SERBAT 35 DE ANI DE LA DEBUT (decembrie 1, 2019 10:34 pm)
SALONUL AUTO E MOTO D’EPOCA PADOVA 2019 (octombrie 31, 2019 6:59 pm)
MUZEUL FERRARI DE LA MARANELLO (octombrie 25, 2019 1:43 pm)
MERCEDES CLASA S W126 A CELEBRAT 40 DE ANI (septembrie 30, 2019 8:50 pm)

AVANGARDISTUL CITROEN CX A ANIVERSAT 45 DE ANI

19 septembrie 2019
Comments off
635 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

În urmă cu 45 de ani, pe data de 28 august 1974, producătorul auto francez Citroen prezenta în fața presei noul său model de clasă superioară denumit CX și care înlocuia în gamă legendarul model DS, comercializat cu succes timp de 20 de ani în peste  1.33 milioane de exemplare.

CX este rezultatul unui lung studiu intern, „Projet L”, cum a fost inițial denumit și care a debutat la sfârșitul anilor ’60 pentru a înlocui celebrul model DS, a cărei carieră strălucită se cam apropia de final. Miza era în schimb decisivă pentru Citroen, care în acea perioadă se confrunta cu unele dificultăți financiare și care trebuia să implementeze pe modelul succesor aceeași tehnologie avangardistă fenomenală regăsită și pe modelul DS lansat în 1955, pentru putea a ieși din rutină. Prin urmare, CX trebuia să ofere clienților săi un design și o inovație tehnică demne de renumele producătorului auto francez. Aceste două caracteristici au fost implementate pe prototipul Projet L prezentat la ediția din 1971 a Salonului Auto de la Geneva și dotat cu motor tip Wankel “triunghiular” cu pistoane rotative și pe care Citroen miza foarte mult. Aliat pentru această circumstanță cu constructorul german NSU, a fondat înpreună cu acesta Comotor, o filială care urma să furnizeze o întreagă familie de motoare Wankel mai multor modele ale ambelor mărci.

Viitorul model CX, este astfel destinat să primească un formidabil motor trirotor, cu o capacitate de 1.493 cmc, echivalent cu un motor convențional de 3 litri, oferind peste 160CP și sunetul unic al unui motor cu 8 cilindri. Alături de acesta era prevăzută și o versiune birotor de 995 cmc și 110CP, aceeași care va echipa din 1973 modelul din clasa medie GS Birotor. De asemenea, Citroen intenționa să introducă în gama de motorizări pentru CX și propulsorul cu 4 cilindri în linie de la DS pentru a oferi nu numai un motor pe benzină entry-level, ci și primul model cu motor diesel din istoria mărcii. Motoarele Wankel erau la fel de compacte ca și cele convenționale cu 4 cilindri în linie, astfel încât, inginerii proiectează compartimentul motor al CX-ului, pentru a găzdui aceste două tipuri de motoare, o decizie care va cântări foarte mult în istoria modelului.

Criza petrolului din 1973, va da în schimb o grea lovitură planurilor lui Citroen în materializarea acestui proiect. Motorul Wankel, recunoscut pentru consumul său ridicat de combustibil, este brusc relegat la rangul de anacronism într-un moment în care prețul benzinei crește cu peste 30% într-un an și apar primele limite de viteză în Franța. În plus, modelul GS Birotor dotat cu motor Wankel și lansat la începutul anului 1973, reprezintă un eșec comercial, cu mai puțin de 900 de unități vândute în 18 luni. Citroen a abandonat opțiunea dotării cu motor Wankel cu doar câteva luni înainte de lansarea viitorului model din clasa superioară programată în vara anului 1974.

Din punct de vedere industrial era prea târziu pentru a implementa modelului CX, motorul V6 de 2.9L de la modelul de top SM, în ciuda testelor concludente. În cele din urmă, tehnicienii au fost nevoiți să reconstituie în grabă o gamă de motoare compusă doar din unități cu 4 cilindri în linie care se aflau deja în oferta modelului DS.

Înca de la lansarea oficială petrecută la Salonul Auto de la Paris din octombrie 1974, presa de specialitate a considerat noul Citroen CX ca pe un model foarte reușit, apreciind design-ul exterior și interior avangardist, habitaclul și portbagajul foarte spațioase și nu în ultimul rând soluțiile tehnice avansate implementate. Printre acestea merită amintite: puntea față de tip „cadru de osie”, fixată pe șasiu cu ajutorul unor elemente elastice care atenua vibrațiile de o frecvență ridicată și sporea confortul la rulare, sistemul de direcție cu dispozitiv Diravi de asistare variabilă în funcție de viteză, suspensia hidropneumatică reglabilă, luneta concavă care nu necesita ștergător, comenzile principale din bord amplasate pe două module semi-eliptice denumite ″sateliți″ poziționați în spatele volanului și frâna de staționare cu acționare la pedală.

Stilul original și personalizat al modelului CX se datorează designer-ului Robert Opron care s-a inspirat din prototipul BLMC 1800 realizat de Pininfarina în 1968. Linia caroseriei aerodinamică(CX:0.37) și joasă poate fi considerată o continuare a celei întâlnite la modelele SM și GS lansate în 1970, reușind totodată să perpetueze imaginea inovatoare a legendarului DS. Ca și GS, CX dispune de un portbagaj clasic fără hayon în ciuda caroseriei în două volume de tip fastback. Suprafața vitrată generos dimensionată, parbrizul panoramic, luneta concavă care nu necesita ștergător precum și ștergătorul monobraț pentru parbriz reprezintă alte caracteristici ale modelului Citroen din clasa superioară.

Același stil avangardist se regăsea înclusiv la interior și contrasta de asemenea cu stilul convenținal al perioadei respective. Vrând parcă să impună o ergonomie la un nivel cât mai înalt, Citroen apelează la designer-ul Michel Harmand, care regrupează toate comutatoarele principale pe două module semi-eliptice denumite ″sateliți″ amplasate în spatele volanului și care permit șoferului să acționeze comutatoarele respective ținând cu ambele mâini volanul de tip monobraț(o exclusivitate Citroen). Tot aici merită menționat și tabloul de bord în stil ″spaceship″ având turometrul și vitezometrul sub formă de tambur rotativ, soluție ușor perfecționată comparativ cu cea care debutase pe modelul GS.

Conceput după soluția ”totul în față”, Citroen-ul CX dispunea de motoare amplasate transversal(o premiera pentru clasa superioară) și ușor înclinate spre față. Acestea aveau 4 cilindri în linie, cilindree de 1.985 cmc și 2.175 cmc, distribuție cu un ax cu came lateral și alimentare cu un carburator inversat cu registre Weber. Puterile dezvoltate erau de 102 și respectiv 112CP și permiteau viteze maxime de 174 și respectiv 179 km/h în timp ce pentru un sprint de la 0 la 100 km/h erau necesare 13.4 și respectiv 12.6 secunde. În standard era oferită o cutie de viteze manuală cu 4 rapoarte iar ulterior a fost disponibilă ca opțiune o cutie semi-automată(având ambreiaj automat și convertizor) cu 3 rapoarte denumită C-Matic. Suspensia era hidropneumatică prevazută cu leviere transversale în față si leviere longitudinale în spate, bare stabilizatoare și reglaj automat pe înalțime la ambele punți. Echipamentul hidraulic era compus dintr-o unitate cu pompă de înaltă presiune care controla suspensia, frânele și direcția. Sistemul de frânare era cu dublu circuit, servoasistat și dotat cu discuri, cele din față fiind ventilate iar direcția era cu cremalieră, servoasistarea cu sau fără dispozitiv Diravi era oferită opțional.

Modelul din clasa superioară de la Citroen era oferit clienților în două versiuni de echipare: Standard și Confort. Acesta s-a făcut repede remarcat datorită confortului excelent la rulare, ținutei de drum si frânelor care erau la cel mai înalt nivel, siguranței active, design-ului personalizat, fiind considerat o referință în clasa respectivă iar mulțumită numeroaselor sale calități, obține trofeul ″Car of the year 1975″ în Europa.

În septembrie 1975 este introdus în premieră pe un model Citroen de mare serie un motor diesel. Acesta avea 4 cilindri în linie, capacitatea de 2.2L, alimentare cu injecție indirectă și furniza 66CP, versiunea fiind denumită 2200D. În același timp sunt lansate versiunile de echipare Super, Pallas și cea mai luxoasă Prestige, dotată cu un motor de 2.3L(115CP) alimentată cu carburator și care beneficia de o majorare cu 25 cm a lungimii și ampatamentului, finisări de lux și dotari premium în standard precum: direcție servoasistată, închidere centralizată a portierelor, tapițerie din velur, geamuri cu acționare electrică sau acoperiș din imitație de piele.

În ianuarie 1976 demarează comercializarea variantei de caroserie break denumită Familial care dispunea de un ampatament și o lungime majorate cu 25 cm, sistem de control automat al punții spate capabil să suporte greutăți mari iar opțional de o banchetă suplimentară pentru două locuri. În luna iulie al aceluiași an, motorizarea de 2.2L(112CP) este înlocuită cu cea de 2.3L(115CP) care asigura o viteză maximă de 181 km/h.

În mai 1977 este lansata versiunea sportivă a modelului CX, denumită 2400 GTI și echipată cu un motor de 2.3L care era alimentat cu ajutorul injecției Bosch L-Jetronic și dezvolta 128CP permițând o viteză maximă de 191 km/h. Versiunea 2400 GTI beneficia de dotări standard specifice precum: servodirecție, scaune față cu tetiere integrate, teiere pentru locurile din spate, eleron posterior, jante de 15 țoli din aliaj și proiectoare suplimentare.

Anul 1978 reprezintă un record în cariera modelului CX cu cele peste 132.000 de exemplare comercializate. În același an, în luna ianuarie, motorizarea diesel de 2.2L este înlocuită cu una nouă de 2.5L(75CP) iar versiunea Prestige beneficiază de motorizarea de 2.3L alimentată cu injecție care echipa versiunea GTI.

În august 1979 este lansată versiunea 2500 D Limousine echipată cu motorul diesel de 2.5L și caroseria versiunii Prestige dar cu un echipament de dotări simplificat.

În 1980, motorul pe benzină de 2L este înlocuit cu unul complet nou de aceeași capacitate, care dezvolta 106CP, avea distribuție cu ax cu came în chiulasă și era conceput în colaborare cu Peugeot și Renault fiind produs de Société Française de Mécanique. În același timp, versiunile de echipare Confort și Super sunt înlocuite cu Reflex și Athena. Tot în acest an, pentru versiunile de echipare superioară a fost oferită în standard o cutie de viteze manuală cu 5 trepte iar pentru celelalte versiuni aceasta fiind propusă opțional în timp ce cutia semi-automată C-Matic a fost înlocuită cu una automată cu 3 trepte de producție ZF.

În septenbrie 1981 este realizat un ușor facelift ce a vizat în special partea frontală, interiorul precum si echipamentul de dotări în care erau acum incluse: cruise control-ul, retrovizoarele exterioare cu reglaj din interior sau radio casetofonul. În același timp pentru toate versiunile de echipare, servodirecția Diravi, închiderea centralizată a portierelor și geamurile față cu acționare electrică sunt oferite în standard.

În 1983, gama de motorizări este reînnoită cu două unități, din care una pe benzină de 2.5L (138CP) alimentat cu injecție electronică Bosch LE – Jetronic rezervată versiunilor: Pallas, Prestige și GTI care înlocuia pe cea de 2.3L(128CP) precum si una turbo diesel de 2.5L (95CP) care permiteau viteze maxime de 200 și respectiv 174 km/h.

În martie 1984 sunt lansate versiunea specială 20 Leader produsă într-o serie limitată de 700 unități și versiunile utilitare 20 Entreprise și 25 D Entreprise, ambele  în varianta de caroserie break având doar două locuri la interior. La Salonul Auto de la Paris din 1984 este lansată versiunea sportvă: 25 GTI Turbo care avea echipat un motor pe benzină de 2.5L(168CP) supraalimentat cu turbocompresor Garrett și care asigura o viteză maximă de 220 km/h. Anul următor în luna martie, versiunea 25 GTI Turbo devine primul automobil francez care oferea dispozitivul antiblocaj ABS(opțional) pentru sistemul de frânare.

În iulie 1985 este realizat un facelift major modelului care devine Serie 2 fiind operate restilizari la exterior(bare de protecție din material plastic integrate cu spoiler, retrovizoare exterioare carenate, protecții laterale) cât și la interior ce a inclus și o nouă planșă de bord cu instrumente de măsură analogice tradiționale, îmbunătățiri la partea mecanică precum si un echipament de dotări mai complet. În același timp este introdus un nou propulsor pe benzină cu 4 cilindri de 2.2L (115CP) alimentat cu carburator dublu corp Weber care permitea o viteză maximă de 186 km/h, versiunea fiind denumită 22 TRS iar versiunea Prestige beneficia de un echipament de dotări standard ultra luxos în care eraiu incluse: instalația de aer condiționat, tapițeria din piele, transmisia automată cu 3 trepte, dispozitivul ABS, jantele din aliaj și geamurile cu tentă fumurie.

În septembrie 1986, motorizarea pe benzină turbo de 2.5L(168CP) beneficia acum de intercooler aer/aer și de unele îmbunătățiri în beneficiul scăderii consumului de combustibil și creșterii performanțelor.

În februarie 1987 vine rândul motorului turbo diesel de 2.5L să dispună de intercooler aer/aer. Fără o creștere prea mare a consumului de combustibil, rezultatul este unul spectaculos. Astfel, puterea maximă crește de la 95 la 120CP, cuplul maxim atinge o valoare remarcabilă pentru acea perioadă de 265Nm iar versiunea 25 Turbo Diesel 2 devine cel mai rapid automobil cu motor diesel de pe piață, cu o viteză maximă de 195 km/h. Restyling-ul și motorizările îmbunătățite reușesc să crească ușor vânzările modelului iar exemplarul cu numărul 1 milion al modelului CX iese de pe benzile de producție al fabricii d’Aulnay pe data de 30 octombrie 1987.

Pe data de 23 mai 1989, cariera modelului CX în varianta de caroserie berlină se încheie odată cu lansarea modelului succesor XM în timp ce varianta de caroserie break a continuat să fie fabricată până în septembrie 1991 sub denumirea de CX Evasion când a fost înlocuită de varianta similar a modelului XM. Modelul de clasă superioară de la Citroen a fost fabricat în 1.041.560 de exemplare în varianta berlină și 128.185 în cea break.

Text: Auto Retro Passion

Foto: Citroen; Arhivă

 

Comments are closed.

December 12, 2019