Ultimele articole

FIAT 128 – PRIMUL MODEL FIAT CU TRACTIUNE FATA A SERBAT 50 DE ANI

9 septembrie 2019
Comments off
443 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

În primăvara acestui an s-a împlinit jumătate de secol de la lansarea modelului compact italian Fiat 128 – primul model Fiat cu tracțiune față și care avea numeroase inovații tehnice implementate. Din 1969 până în 1985, au existat peste 3 milioane de automobiliști care au ales Fiat-ul 128 pentru calitățile sale: habitaclul spațios, manevrabilitatea, costurile reduse în exploatare și diversitatea versiunilor. Modelul a reprezentat un proiect atât de inovator și ambițios încât a folosit ca obiect de studiu pentru Volkswagen la dezvoltarea celebrului model compact Golf.

Celebrul designer Giorgetto Giugiaro îi face plăcere să-și amintească de faptul că, la începutul colaborării sale cu Volkswagen din prima jumătate a anilor ’70, a fost convocat la Wolfsburg, unde se afla sediul central al grupului german, și a fost însoțit de conducere către o mare încăpere, unde a văzut spre surprinderea sa un exemplar de Fiat 128 complet dezasamblat.

Același Giugiaro își amintește că, tehnicienii germani i-au explicat că modelul italian ar fi punctul de referință pentru viitorul model Golf. Desigur, Giugiaro a descoperit cu plăcere, că dimensiunile stabilite pentru viitorul model Volkswagen erau deasemenea destul de apropiate de cele ale modelului compact italian, însă a ținut cont, mai presus de toate, de o afirmație venită din partea acestora: “Nu putem obține prea mult, dar suntem mulțumiți”. De la același Fiat 128, a fost împrumutată și configurația mecanică, cu un motor frontal transversal, dar nu și conceptul caroseriei care, după cum știm, pentru Golf a fost unul în două volume cu hayon.

Apariția modelului compact 128, a marcat un punct important pentru Fiat, și anume, trecerea de la tracțiunea pe roțile din spate la tracțiunea față, o soluție experimentată deja cu modelul Autobianchi Primula în 1964(dezvoltat de inginerul Dante Giacosa) iar de această dată îmbunătățită pentru a atinge cel mai înalt nivel de fiabilitate. O altă mare inovație introdusă în premieră de către Fiat pe acest model a fost reprezentată de grupul motor-transmisie montat în poziție transversală având cutia de viteze amplasată în stânga motorului și care aducea beneficii importante în ceea ce privește structurarea spațiului interior. Ulterior acest tip de schemă tehnică a fost adaptată de majoritatea producătorilor auto și implementată pe modelele acestora cu tracțiune față din clasele mică, compactă și medie.

Responsabil cu dezvoltarea proiectului viitorului model Fiat 128, a fost inginerul Dante Giacosa, șeful departamentului de Proiecte și Studii Auto din cadrul grupului italian FIAT. Acesta a demarat proiectul cu un prim prototip de stil denumit X1 / 1, finalizat în 1965 și care avea o linie foarte asemănătoare cu cea care a avut-o modelul final Fiat 128. În mai 1968, trei prototipuri 128 au fost pregătite pentru testare, iar alte opt au urmat în luna imediat următoare.

Testele de anduranță s-au succedat fără pauză, printre defectele care trebuiau să fie remediate erau vibrațiile instalației de evacuare și ruliul excesiv. Giacosa își amintea la un moment dat într-un interviu referitor la acel moment: “Convingerea de a face un lucru important, comunicarea directă între conducători, indifferent de grad, abilitatea de a se înțelege fără a pierde timpul în cuvinte inutile și ambiția de a arăta că Fiat a reușit să pună la pună la punct producția a două modele cu totul noi (128 și 130), în realitate patru cu cele ale brand-ului Autobianchi (A112 și A111), în același an și care a implicat pe toți, de la manageri din conducere și până la șefii fiecărui departament”.

Conducerea generală de la acea dată, a stabilit inițial că, demararea producției să aibă loc în ianuarie 1969. A existat, puțin timp la dispoziție pentru acest lucru, mai ales că alte modele erau aproape gata la acel moment de a intra în producție, precum seria a II-a coupe și spider de la 850, 124/125 Special precum și varianta îmbunătățită al lui 500 ce a inclus și versiunea L(Lusso). În același an, mai trebuiau să fie lansate: modelul din clasa de lux Fiat 130 precum și modelul din clasa mini A112 și cel de clasă compactă A111, ambele sub marca Autobianchi. Spre deosebire de acestea, modelul 128 era deosebit de important pentru că trebuia să înlocuiască modelul compact de succes 1100(aflat la cea de-a treia generație) și să se integreze într-un segment de piață fundamental în Europa, cel al modelelor compacte.

Modelul pentru producția de serie a fost finalizat la sfârșitul lunii martie în 1969 și a înregistrat imediat un mare succes comercial încă de la debutul său petrecut două luni mai târziu. Un “1100 pentru anii ’70”, așa cum a fost numit de către publicația italiană de specialitate Quattroruote, Fiat-ul 128 a fost întrodus în producție în noua fabrică din Rivalta și a fost inițial oferit în două variante de caroserie, berlină în 3 volume cu două sau patru uși de dimensiuni considerate compacte pentru acea perioadă(Lxlxh: 3.850×1.590×1.340m, ampatament 2.448m). Printre caracteristicile modelului compact Fiat merită menționate: parbrizul și luneta aproape plate, asemănătoare ce cele ale modelului 124 Sport Coupe, structura din față și spate cu zone de deformare controlată, ștergătorul de parbriz intermitent, portierele din spate prevăzute cu siguranță pentru copii și preinstalarea pentru centurile de siguranță cu trei puncte. Interiorul era mai mult caracterizat prin funcționalitate decât lux, cu o planșă de bord simplă și rațională, tapițerie din imitație piele imitativă, finisaje simple și un spațiu generos care se datora ampatamentului generos precum și absenței tunelului central în timp ce portbagajul avea o valoare destul de bună cu cei 370 dmc.

În ceea ce privește motorul, acesta era un ″4 în linie″ amplasat transversal având cilindreea de 1.116 cm³ și o putere de 55CP. Printre soluțiile tehnice avansate întâlnite la acest motor merită amintite: distribuția cu un ax cu came în chiulasă antrenat cu o curea dințată, baza carburatorului încălzită cu ajutorul apei de la sistemul de răcire pentru îmbunătățirea eficienței la rece și ventilatorul electric care intra automat în funcțiune la temperaturi de peste 90 de grade. Transmisia era asigurată de o cutie de viteze manuală în 4 rapoarte, suspensia era independentă pe ambele punți, în față era prevăzută cu brațe triunghiulare transversale, jambe elastice și bară stabilizatoare iar în spate cu brațe transversal, resort monolamelar transversal, jambe elasice și bară stabilizatoare. Sistemul de frânare era de tipul mixt cu discuri în față și tamburi în spate și prevăzut cu două circuite iar direcția cu cremalieră cu o coloană formată din trei bucăți. Motorul permitea o viteză maximă de 140 km / h și o accelerație 0 – 100 km/h în 16 secunde iar consumul era de de 8 litri/100 km. Grație numeroaselor sale calități, modelul compact de la Fiat a obținut numai puțin de șapte premii internaționale inclusiv “Mașina Anului 1970”.

La ediția din 1970 a Salonului Auto de la Geneva își face debutul varianta de caroserie break cu 3 uși care a fost denumită Familiare și care dispunea de un portbagaj generos dimensionat.

Salonul Auto de la Geneva din 1971 aduce lansarea versiunii sportive Rally. Aceasta era disponibilă exclusiv în varianta de caroserie cu două uși care avea ca elemente specifice la exterior grila frontală cu design specific, blocurile optice spate rotunde și jantele cu design eleborat iar la interior dotări suplimentare și un tablou de bord mai complet. Fiat 128 Rally avea echipat un motor de 1.3L(67CP) care permitea o viteză maximă de 150 km/h și un sprint de la 0 la 100 km/h în 13.8 secunde și beneficia de sistem de frânare servoasistat.

Cu ocazia Salonului Auto de la Torino din 1971 are loc lansarea variantei de caroserie coupe –fastback și care purta denimirea Sport. Această variantă beneficia de o suspensie față ușor modificată, sistem de frânare servoasistat și era oferită în două versiuni: S(Sport), echipată cu un motor de 1.1L(67CP) care dispunea de o grilă frontală cu faruri pătrate și SL(Sport Lusso), dotată cu un motor de 1.3L(75CP) care beneficia de o grilă frontală cu 4 faruri rotunde și de dotări suplimentare. În acest caz motoarele permiteau viteze maxime de 156 și 164 km/h.

În noiembrie 1972 demarează comercializarea celei de-a doua serii a modelului în variantele de caroserie berlină și break care beneficiau de unele îmbunătățiri de ordin stilistic la exterior și interior precum și de dotări suplimentare.

În februarie 1974 este lansată versiunea Special care se deosebea la exterior prin grila față cu design elaborat și faruri pătrate iar la interior prin unele detalii specifice. Aceasta era disponibilă cu motorizări de 1.1L(55CP) și 1.3L(60CP) și dispunea de dotări suplimentare. În același an este stopată producția versiunii Rally.

La finalul anului 1975 este realizat un facelift variantei 128 Sport care devine 128 Coupe 3P și care a vizat în special partea din spate care acum dispunea inclusiv de un hayon de dimensiuni generoase care facilita accesul la un portbagaj cu o capacitate mai mare și care se putea extinde acum grație banchetei rabatabile.

Începutul anului 1976 aduce lansarea celei de-a treia serii a modelului 128 care a trecut printr-un restyling substanțial și care se diferenția la exterior prin barele de protecție de dimensiuni majorate realizate din reșină elastică, farurile pătrate, blocurile optice spate de mari dimensiuni și fanta se aerisire poziționată la baza montanților spate. Interiorul a fost de asemenea supus unor modificări, în special la planșa de bord la care materialul dominant era acum plasticul și dispunea de noi instrumente și un nou volan. Pentru sporirea gradului de confort au fost introduse scaune de concepție nouă, materiale noi pentru finisare și dotări suplimentare(centuri de siguranță în trei puncte, retrovizoare interioară zi/noapte, geamuri atermice, lunetă cu sistem de degivrare, retrovizoare exterioară). Cea mai importantă noutate de ordin tehnic a fost adoptarea unui raport final de transmisie mai lung pentru a reduce consumul de combustibil, în detrimentul prestațiilor motorului. În funcție de dotările oferite, modelul era oferit acum în trei versiuni de echipare: bază, C și CL în timp ce varianta de caroserie break Familiare a fost rebotezată Panorama.

Aceast restyling, care a reușit relansarea vânzărilor fără însă a le readuce la nivelurile primilor ani, nu a putut face față modelelor concurente din clasa compactă lansate de curând (Volkswagen Golf, Renault 14 sau Alfa Romeo Alfasud) și moda impusă de acestea cu caroserie berlină în două volume de tip hatchback, astfel încât în ​​1978, Fiat a lansat modelul Ritmo și în același timp, a decis să simplifice gama modelului 128 păstrând în ofertă doar versiunea CL cu motor de 1.1L. În același an este lansată o ultimă evoluție a variantei Coupe 3P, versiunea fiind denumită GXL și care dispunea de unele mici îmbunătățiri la exterior și la nivelul dotărilor. Aceasta ultimă versiune a fost comercializată până la începutul anului 1981.

La mijlocul anului 1980, a fost stopată producția variantei Panorama, aceasta fiind înlocuită de modelul 127 Panorama, în timp ce varianta berlină a rămas la vânzare până în septembrie 1985.

Pe lângă cele 4 variante de caroserie dezvoltate de Fiat, carosierul italian Moretti a realizat în 1970, propriile variante coupe și cabrio-targa fabricate într-o serie limitată în timp ce preparatorul Giannini a dezvoltat câteva versiuni mai sportive ale variantei de caroserie în 3 volume cât și a versiunii Rally. În afară de Italia, țara de origine unde a fost fabricat până în anul 1983 în 3.107.000 exemplare, Fiat-ul 128 a mai fost fabricat sub licență inclusiv în variante de caroserie precum: break cu 5 u;i și pick-up, în numeroase țări, cele mai cunoscute fiind: Yugoslavia – Zastava 101(1971-2001), Spania – Seat 128 Sport 3P, Argentina – Fiat 128/128 Super Europa(1971-1990) și Egipt – Nasr 128(1971-2009).

 Text: Auto Retro Passion

 Foto: Fiat; Arhivă

 

Comments are closed.

October 24, 2019