Cartea „Istoria întortocheată a Jaguarului albastru”, de Radu Portocală, a fost lansată in data de 28 octombrie 2015, în foaierul Ateneului Român din Bucureşti, în prezenţa lui Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, scriitorul Nicolae Şt. Noica, presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu, Bogdan Şerban Iancu, realizator al emisiunii „Ora Regelui“ şi Silvia Colfescu, directoarea Editurii Vremea.
Maiestatea Sa şi-a revăzut maşina preferată la doi ani după Revoluţie. Automobilul, despre care experţii spun că a marcat începutul unei noi ere în istoria firmei Jaguar, se află în acest moment în Olanda. A ajuns să valoreze 1 milion de dolari. Întreaga poveste e cuprinsă în volumul „Istoria întortocheată a Jaguarului albastru”, scrisă de Radu Portocală.
Radu Portocală ne povesteşte despre destinul unei masini cu o istorie speciala ce a apartinut Regelui Mihai si care a fost achizitionata de autorul cărţii in 1973. Este o istorie personala despre un automobil clasic de colectie.
Primită în dar de tânărul Principe Mihai la implinirea varstei de 16 ani în 1937, din partea Guvernului României, prin Ministerului Aerului, automobilul SS Jaguar 100 este primul dintr-o serie limitată, pe calandru căruia apărea in premiera faimoasa figurină Jaguar.
În 1937, firma britanica Standard Swallow, care ulterior s-a numit Jaguar, a lansat modelul sport SS Jaguar 100 care a fost construit între anii 1937 – 1941 in doar 116 exemplare. Primul dintre acestea a fost oferit de Guvern, Principelui Mihai. Modelul dispunea de o eleganta caroserie de tip roadster cu doua locuri si era animat de un motor cu 6 cilindri in linie de 2.7 L care permitea performante sportive pentru acea perioada: viteza maxima 164 km/h si accelaratie 0-100 km/h in 11 secunde.
Eleganta automobilului britanic i-a atras regelui Mihai încă de la început admirația multor fani. Unul dintre cei mai pasionați era inginerul Alexandru Frim, mai cunoscut ca aviator Dudu Frim, pilot de încercare la I.A.R. Braşov, campion naţional şi mondial de bob și participant la curse auto, care a reușit să cumpere Jaguarul de la Casa Regala în 1945.
În 1963, Dudu Frim vinde automobilul aflat într-o stare tehnica si estetica nu prea bună, unui alt mare pasionat, avocatul Toma Suciu din Cluj. Vânzarea nu a decurs fără peripeții, descrise de asemenea în cartea lui Radu Portocală.
Radu Portocală zărise mașina o singură data, copil fiind, pe strada Ion Câmpineanu. Radu Portocală avea 21 de ani, în anul 1972, când a văzut pentru prima dată, în ziarul „România liberă”, la Mica Publicitate, la rubrica vânzări auto, un anunț despre ceea ce doar bănuia că ar putea fi Jaguarul regal, mașina pe care Regele Mihai o indragise cel mai mult. Speranțele de a ajunge să vadă din nou acea mașină și să o cumpere îi sunt spulberate de la bun început, la aflarea prețului. Nici tânărul Radu, nici familia, nu aveau suma necesară să o achiziționeze.
In 1973, după un an, Radu Portocală vede din nou, cu totul întâmplător, același anunț postat în același ziar. Avea să afle mai târziu că nu au fost date decât două anunțuri: unul în 1972 și unul în 1973. Atunci se decide să apeleze la o parte a familiei care locuia în Grecia, de unde împrumută o mare parte din sumă, două mii de dolari, și pleacă la drum,cu speranța de a cumpăra mașina visată.
Ajuns la destinație cu banii, află că prețul se mărise pe parcurs, dar reușește să convinga proprietara să îi lase suma incompletă și să ia mașina, până la semnarea contractului de vânzare cumpărare, când va achita și restul banilor. De aici începe o adevărată aventură.
Radu Portocală povestește în carte tot drumul până la București și cel de pe străzile capitalei. Pentru toți cei care o vedeau, mașina le apărea ca o bijuterie mecanica, totul se petrecandu-se într-o perioadă a epocii Ceaușescu.
Mașina era într-o stare deplorabilă, care impunea de urgență o reparație capitală sau o restaurare completa. Autorul scrie că nu reușește să o repare la București, unde se găseau cu greu locuri în care să o parcheze în siguranță.
In 1977, Radu Portocala e forțat să emigreze în Grecia in timp ce Jaguarul rămâne la București.
Eforturile de a aduce Jaguarul în Grecia sunt mari. Pentru început apelează la toate cunoștințele pentru a reintra în posesia ei, dar nu se întâmplă nimic. Reușește însă să obțină avizul de la Direcția Vămilor, după ce scrie o scrisoare de amenințare autorităților de la București, iar mașina intră în Grecia cu ajutorul unui autoclub local.
Cu sprijinul aceluiasi autoclub, Jaguarul este trinis în Anglia, la un restaurator specializat în recondiționarea modelelor Jaguar SS80 si SS100. Opt ani durează recondiționarea mașinii, cu un efort de timp și de bani imens pentru proprietar, efort pe care Radu Portocală îl descrie în amănunt în cuprinsul cărții. După restaurarea completă, mașină ajunge la Paris și este provizoriu expusa la Centre International d’Automobile, unde MS Regele Mihai o reîntâlnește de-abia pe 29 mai 1991, după 47 de ani. Radu Portocală descrie cu emoție reîntâlnirea Regelui cu automobilul adolescentei.
Cartea, pe care o recomandata pasionatilor automobilelor de colectie si nu numai, cuprinde fotografii cu documente autentice, etapele restaurarii automobilului, reîntâlnirea Regelui cu Jaguarul, are până la urmă un final mai putin fericit. Autorul e nevoit la un moment dat să renunțe la bijuteria regală în care investise dragoste, speranțe bani și ani de viață.
Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului: Radu Portocală a avut o contribuţie decisivă pentru că a reuşit să o scoată din România comunistă şi cu mari eforturi a putut s-o restaureze, să-i redea splendoarea de odinioară şi acest lucru l-a impresionat extrem chiar pe regele Mihai.
Silvia Colfescu, director de editură: Această carte ne restituie istoria unui obiect frumos şi ne-am dori foarte mult ca acest obiect să mai apară şi pe la noi prin ţară.
Radu Portocală este autor, diplomat, eseist, jurnalist, om de cultură, publicist şi scriitor contemporan. Anticomunist convins, opozant al regimului comunist şi al conducerii lui Nicolae Ceauşescu, Radu Portocală a fost persecutat şi mai apoi inculpat, în 1977, pentru înaltă trădare contra orânduirii socialiste. Exilat în Grecia, după un simulacru de proces, s-a stabilit apoi în Franţa, în 1982, unde trăieşte în prezent. A început să practice jurnalismul în 1985, mai întâi la diferite posturi de radio (RFI, Vocea Americii şi BBC), iar apoi în presa scrisă franceză (Le Point, Le Quotidien de Paris, Liberation). După 1990, a publicat editoriale şi comentarii şi în presa română. Numit director al Institutului Cultural Roman din Paris în decembrie 2005, demisionează în decembrie 2006.
Text: Auto Retro Passion
Foto: Radu Portocala; arhiva
