SISTEMUL ESP A IMPLINIT 25 DE ANI

23 iulie 2020
Comments off
178 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

În urmă cu 25 de ani, producătorii de automobile, introduceau primele sisteme de control a stabilității. ESP (Electronic Stability Program) sau EPC reprezintă unul din sistemele de siguranță activă pentru automobile, cu tehnică computerizată de control și reglare a stabilității dinamice a automobilelor în timpul rulării, care asigură îmbunătățirea ei prin detectarea și minimizarea derapajelor și patinajelor. 

Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este responsabil de menținerea stabilității și manevrabilitatii autovehiculului în situațiile în care acesta ar putea derapa. Sistemul electronic de control al stabilității ESP, permite păstrarea controlului direcției chiar și în condițiile în care viteza este mare sau pedala de accelerație este apasată excesiv.

Pentru a funcționa, sistemul ESP foloseste informatiile transmise de sistemul ABS (Anti-lock Braking System) și TCS (Traction Control System). Datorita sistemelor ABS si TCS, sistemul ESP are capacitatea de a frâna individual roțile automobilului, diminuând puterea transmisă de motor către roata sau roțile care au pierdut aderența.

Un prim precursor al ESP-ului poate fi considerat sistemul de control electronic antiderapaj ASC (Anti Skid Control) care acționa pe toate cele patru roți și care a fost introdus de producătorul auto japonez Toyota în anul 1983 pe modelul Crown.

În anul 1987, producătorii auto Mercedes-Benz, BMW și Toyota, au introdus primul sistem de control al tracțiunii denumit TCS (Traction Control System) și care s-a aflat în dotarea modelelor de top 560 SEL/SEC, 750I și respectiv Crown. În acest caz, sistemul de control al tracțiunii acționa frânarea individuală a roților și accelerația pentru a menține tracțiunea optimă în timpul accelerației, dar spre deosebire de viitorul ESP, acesta nu controla și direcția.

Trei ani mai târziu, japonezii de la Mitsubitshi lansau pe piața din Japonia modelul din clasa de lux Diamante. Acesta reprezenta primul autoturism care integra controlul electronic activ al traiectoriei și controlul tracțiunii într-un singur sistem denumit TCL (Trace& Traction Control Systems). Sistemul a fost dezvoltat pentru a ajuta pe conducătorul auto să mențină traiectoria dorită în viraje. În acest caz puterea motorului și frânarea erau reglate automat pentru a asigura traiectoria adecvată în viraj și pentru a oferi un nivel suficient al tracțiunii în diverse condiții de carosabil. Ulterior acest sistem a fost îmbunătățit și a devenit ASTC (Active Skid and Traction Control).

Între anii 1987 și 1992, Mercedes și compania germană Robert Bosch GmbH, au dezvoltat în parteneriat sistemul numit ESP (Electronic Stability Programme) – sistem de control al derapajului lateral, adică controlul electronic al stabilității.

În același timp, BMW în colaborare cu Robert Bosch GmbH și Continental Automotive Systems, a dezvoltat un sistem de reducere a cuplului motor pentru a preveni pierderea controlului și l-a implementat întregii game de modele (cu excepția Seriei 3) începând din anul 1992. Acest sistem putea fi comandat doar cu pachetul Winter Package (pachetul de iarnă), livrat cu diferențial cu alunecare limitată, scaunele încălzite și oglinzile retrovizoare exterioare încălzite.

ABS ÎMPLINEȘTE 40 DE ANI

În anul 1995, Mercedes-Benz, având drept furnizor principal compania Bosch, a fost primul producător auto care a introdus ESP-ul în gama sa de modele. Inițial, Mercedes-ul a oferit în standard sistemul electronic de stabilitate ESP doar pe modelul de top S600 Coupe (Seria W140) iar la scurt timp și pe modelele S600 (W140) și SL600 (R129), toate ecchipate cu motor V12. Ulterior, acest sistem a fost propus contra cost și pe versiunile modelelor din Clasa S și SL echipate cu motorul V8.

Tot în 1995, alți doi producători auto prestigioși au oferit sistemul ESP, BMW având ca și colaboratori pe Bosch și Continental Automotive Systems pentru modelele din vârful gamei și Toyota care a lansat propriul sistem VSC (Vehicle Stability Control) pe modelul Crown Majesta comercializat pe piața niponă.

În schimb, americanii de la General Motors au colaborat cu Delphi Automotive și au introdus propria versiune a ESP-ului, denumită StabiliTrak, în anul 1996 pentru pe anumite modele Cadillac. StabiliTrak a echipat standard toate SUV-urile și autoutilitarele GM vândute în SUA și Canada până în 2007, cu excepția anumitor vehicule comerciale și flote. În timp ce numele StabiliTrak era utilizat pe majoritatea vehiculelor General Motors pentru piața din SUA, în schimb, ESC-ul (Electronic Stability Control) se afla în dotarea mărcilor GM de pe alte continente cum ar fi Opel, Saab și Holden, cu excepția modelelor Saab 9-7X și 9-4X care foloseau denumirea StabiliTrak.

În cursul anului 1997, Cadillac a introdus un sistem integrat de manevrabilitate și control integral al șasiului denumit ICCS (Integrated Chassis Control System), pe modelul Eldorado. Acesta implica o integrare computerizată a motorului, controlul tracțiunii, controlul electronic al stabilității StabiliTrak, direcției și sistemul CVRSS (Continuously Variable Road Sensing Suspension) având suspensia adaptivă variabilă continuă pentru a îmbunătăți capacitatea de reacție la intrarea șoferului, performanța și siguranța generală, similar cu sistemul VDIM (Vehicle Dynamics Integrated Management) implementat de Toyota / Lexus. Începând cu toamna anului 1997, a fost rândul lui Audi să introducă prima serie a sistemului ESP pentru modelele sale A6 și A8 care erau dotate cu tracțiune integrală.

În timpul testului „Elanului” (evitarea bruscă a unui obstacol) desfășurat în octombrie 1997, un jurnalist suedez de la publicația Taknikens Varld, a răsturnat automobilul compact Mercedes Clasa A (fără ESP) la viteza de 78 km/h. Drept urmare, prestigiosul constructor auto german a rechemat 130.000 de exemplare ale modelului Clasa A și le-a echipat cu ESP pentru a-și respecta reputația privind siguranța activă. După acest incident, producătorul din Stuttgart a dotat opțional sau în standard toate modelele aflate în gama sa cu sistemul ESP.

Odată cu lansarea modelului S80 petrecută în anul 1998, suedezii de la Volvo Cars au început să ofere propria versiune a ESP-ului  denumit  Dynamic Stability and Traction Control (DSTC). Ulterior și alți producători auto au demarat cercetările pentru dezvoltarea propriilor sisteme de control al tracțiunii.

Din anul 1999, Audi s-a confruntat cu o serie de accidente cu modelul sport TT lansat cu un an înainte și care l-au obligat pe producătorul din Ingolstadt să doteze versiunea mai sportivă a modelului 1.8 Turbo 20V cu sistemul ESP-ul și eleron spate în standard. La viteze mari și schimbări bruște de sarcină, primele exemplare ale TT-ului 1.8 Turbo 20V aveau tendința de a supravira. Mercedes-ul Clasa A și Audi TT sunt două exemple care în cele din urmă au facilitat introducerea ESP-ului în serie mare în domeniul auto.

Între timp, un ESP modern are mai multe funcții. Astfel, intervențiile sale la frânare stabilizează automobilele înalte și cu greutate mai mare, cum ar fi modelele tip SUV, autoutilitare sau motorhome în timpul manevrelor de evitare rapidă. Senzorii recunosc, impulsurile în timpul frânării inclusiv în cazul unei remorci sau rulotă atașată, corectând traiectoria mai repede și mai în siguranță decât ar putea face un șofer.

De asemenea, motocicletele pot fi acum gestionate mai bine în cazul dotării cu ESP oferit opțional sau în standard de unii producători de top iar pentru unele modele auto super sport, sistemul ESP este prevăzut cu un program care poate funcționa într-un mod mai tolerant sau poate fi deconectat complet. Recomandarea ar fi ca în acest din urmă caz, cel de la volan ar trebui să conducă automobilul doar pe un circuit privat.

Din anul 1995, Bosch a vândut un sfert de milion de sisteme iar conform calculelor furnizorului de automobile, sistemul „a evitat aproape jumătate de milion de accidente și a salvat peste 15.000 de vieți în ultimii 25 de ani”.

Conform hotărârilor Uniunii Europene, incepand cu data de 1 noiembrie 2014, orice automobil de pasageri sau vehicul utilitar de până la 3.5 tone trebuie sa fie dotat cu sistemul electronic de control al stabilității. Datorită lui, autovehiculele își mențin stabilitatea și manevrabilitatea și modifică traiectoria autovehiculelor dacă acestea încep să derapeze.

Sistemul ESP conține o unitate de control cu modulator electrohidraulic, senzori dedicați unghiului de virare, un senzor pentru monitorizarea vitezei roților și un senzor pentru masurarea accelerației laterale și pentru cel de viraj unghiular în jurul axei verticale

Sistemul ESP primește informații de la senzori, putând identifica situații critice prin comparație între direcția setata de sofer și cea a mașinii, intervenind asupra sistemului de frânare și asupra celui de coordonare a motorului. Astfel, va schimba direcția de deplasare conform celei alese de către conducatorul auto, frânând selectiv roțile și diminuând cuplul motorului.

Este bine de știut, că în funcție de producatorul auto, numele sistemului poate varia astfel:

  • ESP (Electronic Stability Program)– Lamborghini, Mercedes-Benz, Jeep, Audi, Volkswagen, Citroen, Opel, Peugeot, Renault, Seat, Skoda, Hyundai
  • DSC (Dynamic Stability Control)– BMW, Ford, Mazda, Jaguar, Land Rover
  • VDC (Vehicle Dynamic Control)– Fiat, Nissan, Infiniti, Alfa Romeo, Subaru
  • VSA (Vehicle Stability Assist)– Honda
  • ESC (Electronic Stability Control)– Kia
  • VSC (Vehicle Stability Control)– Toyota
  • PSM (Porsche Stability Management)– Porsche
  • CST (Control for Stability and Traction)– Ferrari

Text: Auto Retro Passiom

Foto: Bosch; Daimler; Producători; Arhivă

Comments are closed.

August 10, 2020