RANGE ROVER CELEBREAZA JUMATATE DE SECOL

1 iunie 2020
Comments off
273 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

Datorită creșterii cererii de vehicule cu tracțiune integrală și a diversificării cerințelor venite di partea clienților, constructorul britanic Rover a demarat încă de la începutul anilor ’50, dezvoltarea unui model nou care să ofere același nivel de confort atât pe șosea cât și în off road. Lansat în urmă cu jumătate de secol, modelul Range Rover se bucură în continuare de un mare succes comercial cu peate 1 milion de unități fabricate fiind totodată un model de referință în segmentul off road de lux.

La scurt timp după succesul înregistrat de modelul off road Land Rover lansat la începutul anului 1948, frații Maurice și Spencer Wilks care se aflau la conducerea firmei britanice Rover au inițiat proiectul unui al doilea model bazat pe același Land Rover dar care să ofere la interior un spațiu suficient pentru 6 persoane și un confort sporit.

Un an mai târziu are loc lansarea modelului Station Wagon a cărui caroserie a fost dezvoltată în colaborare cu carosierul britanic Tickford. Modelul dispunea de o caroserie realizată pe un cadru din lemn care oferea 7 locuri la interior, finisări mai puțin spartane și un echipament de dotări suplimentar în care erau incluse: tapițeria din piele, parbrizul laminat, sistemul de încălzire la interior și roata de rezervă cu protecție. Datorită unui preț ridicat de achiziție, modelul nu a înregistrat succesul estimat fiind comercializat în doar 641 unități și retras de la vânzare în anul 1951.

Frații Wilks nu au renunțat la conceptul unui model off road mai confortabil și au demarat în anul 1951 proiectul numit Road Rover. Prioritățile viitorului model au fost oarecum modificate față de modelul precedent Station Wagon, în sensul că, abilitățile în off road au fost trecute pe plan secund, comparativ cu durabilitatea, practicitatea și capacitatea de rulare pe drumuri normale. Responsabil cu acest proiect a fost numit Gordon Bashford, care a ales ca bază tehnică platforma modelului Rover P4 păstrând inclusiv transmisia pe roțile din spate iar pentru construcția caroseriei acesta a optat în favoarea unei soluții cu panouri din aluminiu la fel ca în cazul modelului de bază Land Rover cu scopul de a reduce costurile de producție.

Gordon Bashford a continuat dezvoltarea proiectului după anul 1955, când a fost transformat într-un concept viabil. Se spune că, Gordon Bashford a folosit chiar unul dintre prototipurile Road Rover ca mașină personală. Principala diferență între prototipul Road Rover și modelul Land Rover din 1948 a fost stilul caroseriei, care era unul sofisticat comparativ cu aspectul utilitar întâlnit la modelul Land Rover. Din punct de vedere tehnic, Road Rover a fost supus unor schimbări majore. Astfel ampatamentul a fost majorat la 98 inci, suspensia din față era independentă (similară modelului Rover P5) iar sistemul de frânare dotat cu discuri la puntea față. Modelul pentru producția de serie a fost finalizat în anul 1958 iar producția acestuia urma să demareze cel târziu în anul 1961 însă acest lucru nu s-a mai întâmplat datorită schimbării în ultimul moment al strategiei conducerii firmei britanice care a preferat să se concentreze pe dezvoltarea succesorului modelului P5.

Ideea dezvoltării unui model off road mai confortabil nu s-a stins niciodată, deși conducerea Rover și-a concentrat eforturile pe dezvoltarea modelului din clasa superioară P6 și pe continuarea cercetărilor asupra prototipurilor propulsate cu turbină pe gaz.

Din anul 1964, mulțumită unor programe de dezvoltare avansate aflate în flux și succesului comercial înregistrat cu modelul P6, compania și-a îndreptat atenția către piața americană, cu intenția de a dezvolta un model care să facă cunoscut acolo brandul Rover.

Datorită succesului comercial înregistrat de modelele off road Jeep Wagoneer și Ford Bronco pe piața americană de la începutul anilor ’60, responsabilii cu dezvoltarea noilor modele de la Rover Company, Gordon Bashford și Spen King au propus conducerii dezvoltarea unui model din acest segment pentru a concura pe această importantă piață. Proiectul a fost agreat de conducerea firmei britanice iar Gordon Bashford a stabilit în următoarele luni principalele detalii tehnice ale viitorului model. Acesta trebuia să dispună de un șasiu tip ″box″ format din lonjeroane, suspensie cu o cursă lungă dotată cu arcuri elicoidale și motor V8 de origine Buick. Spre deosebire de modelul Land Rover, viitorul model trebuia să beneficieze de tracțiune integrală permanentă pentru a se asigura că, cuplul mare al motorului V8 este împărțit uniform între cele două osii.

Caroseria trebuia să fie una simplă din punct de vedere constructiv și alcătuită din panouri simple confecționate din aluminiu și montate pe un cadru realizat din oțel. De-a lungul anului 1966, acest concept cunoscut și ca ″100-inch station wagon″ a fost dezvoltat în special din punct de vedere stilistic, iar prima machetă de dimensiuni reduse a fost finalizată în ianuarie 1967.

LAND ROVER – 65 DE ANI DE ISTORIE OFF-ROAD

În septembrie 1967, a fost finalizat primul prototip la scară reală, dar, întrucât se baza în totalitate pe designul original al lui Bashford și King, acesta părea destul de rustic la unele detalii cu toate că s-a dovedit foarte capabil la primele teste în teren accidentat. Conceptul a fost bine primit de către conducerea Rover iar între timp, designerul David Bache a fost solicitat pentru realizarea unor restilizări la detaliile de la exterior ale respectivului prototip.

La începutul anului 1968, David Bache a finalizat designul modelului care se baza pe stilul creat inițial de King și Bashford iar managerii de la Rover au aprobat modelul pentru producția de serie. La jumătatea anului 1968 au demarat testele cu un număr de 26 de prototipuri denumite Velar, în diferite zone climatice iar în cele mai multe cazuri acestea au rulat nedisimulate.

Managerii companiei britanice Leyland care au preluat la finalul anului 1968 firma Rover, au fost mulțumiți de comportamentul prototipurilor Velar atât în off road cât și pe drumurile amenajate, cu toate că termenul limită din aprilie 1970 stabilit inițial pentru introducerea în producția de serie nu a putut fi respectat.

Model pentru producția de serie a fost denumit Range Rover și a avut premierea în fața presei pe data de 17 iunie 1970. Lansarea modelului a fost considerată un succes decisiv iar specialiștii și jurnaliștii au considerat Range Rover-ul ca fiind primul model veritabil de automobil multifuncțional. Noul model britanic prezenta o serie de noutăți tehnice pentru clasa off road precum: motorul realizat din aluminiu, transmisia integrală permanentă cu diferențial central blocabil, caroseria cu panouri realizate din aluminiu, suspensii cu arcuri elicoidale, sistemul de frânare prevăzut cu discuri la ambele punți și cutie de viteze manuală cu trepte sincronizate.

De la debut, Range Rover-ul era disponibil într-o singură variantă de caroserie de tip break cu 3 usi și 5 locuri de dimensiuni medii (Lxlxh: 4.470×1.780×1.780m) care avea ca și caracteristici principale suprafața vitrată generos dimensionată și hayonul format din două părți. Motorul oferit era un V8 de cu o cilindree de 3.532 cmc, distribuție cu un ax cu came central și alimentare cu două carburatoare inversate Zenith-Stromberg. Puterea maximă dezvoltată era de 132CP la 5.000 rpm și permitea performanțe de înalt nivel pentru un model din această categorie la vremea respectivă: viteza maximă 155 km/h și accelerație 0-100 km/h în circa 15 secunde.

Transmisia era asigurată de o cutie de viteze manuală cu 4 trepte plus un reductor cu 2 viteze. Suspensia pe ambele punți era prevăzută cu axe rigide, arcuri elicoidale, bare Panhard în față, bare longitudinale în spate și amortizoare hidraulice. Sistemul de frânare era servoasistat și prevăzut cu dublu circuit și discuri la ambele punți iar sistemul de direcție de tipul cu recirculare de bile.

Habitaclul generos dimensionat dispunea de finisări de înalt nivel pentru un model off road iar planșa de bord, în ciuda faptului că avea un aspect mai simplist era atent studiată din punct de vedere ergonomic. Portbagajul avea o capacitate impresionantă care putea fi extinsă prin rabatarea spătarului banchetei din spate și care găzduia inclusiv roata de rezervă.

Mulțumită numeroaselor sale calități precum: excelentele capacități de trecere în off road,  confortul ridicat la rulare atât în on cât și în off road, performanțele bune, habitaclul și portbagajul spațioase, modelul Range Rover ajunge în finala concursului european Car of the year 1971, unde reușește să se clasează pe locul al doilea după câștigătorul acestui concurs, modelul francez Citroen GS.

Din anul 1977, modelul off road britanic beneficiază de montanți spate de culoare neagră, oglinzi retrovizoare exterioare poziționate pe portiere și de dotări suplimentare disponibile opțional precum: direcția servoasistată, over driver-ul pentru cutia de viteze, tetierele față, radio-ul, proiectoarele suplimentare sau ștergătorul pentru lunetă.

Spre finalul anilor ’70, numeroase companii ofereau la comandă conversia în varianta de caroserie cu 5 uși a Range Rover-ului, însă doar una a fost agreată și recunoscută oficial de producătorul britanic. Este vorba de compania elvețiană Monteverdi care a prezentat această variantă de caroserie cu 5 uși la ediția din 1979 a Salonului Auto de la Geneva. Între anii 1979 – 1981, aceasta a fost construită într-un număr de 300 unități și dispunea de un echipament de dotări suplimentar în care erau incluse standard: tapițeria din piele, tetierele față, radio casetofonul, volanul cu trei brațe îmbrăcat în piele și antena radio.

În anii 1979 și 1981, modelul Range Rover obține două importante victorii la clasa 4×4 în raliul Paris-Dakar. În cursul anului 1979, au fost aduse unele îmbunătățiri la suspensie prin micșorarea gărzii la sol cu 2 cm, introducerea barelor anti-ruliu și a unui dispozitiv de reglare   automat tip Boge în timp ce sistemul de frânare a fost dotat cu discuri ventilate la puntea față.

În iulie 1981, după o așteptare de mai mulți ani, are loc lansarea variantei de caroserie cu 5 uși care beneficia la interior de o planșă de bord ușor restilizată și prevăzută cu consolă centrală care la scurt timp a fost implementată și pe varianta cu 3 uși precum și de dotări suplimentare oferite în standard (servodirecție, tetiere față, radio). În același an este lansată ediția limitată Vogue comercializată într-un număr de 1.000 exemplare, oferită exclusiv în varianta de caroserie cu 3 uși și care dispunea de dotări opționale specifice precum: instalația de aer condiționat, finisările din lemn la interior pe portiere și torpedoul central cu cheie.

Din octombrie 1982 este oferită în standard cutia de viteze manuală cu 5 trepte iar opțional o cutie automată cu 3 trepte de origine Chrysler.

În cursul anului 1984 modelul beneficiază la interior de un tablou de bord de concepție nouă mai complet și este reluată comercializarea versiunii Vogue dar de această dată în serie, oferită în varianta de caroserie cu 5 uși și care avea ca dotări standard: tapițeria din velur, închiderea centralizată a portierelor, tetierele spate, radio casetofonul și volanul îmbrăcat în piele. La exterior aceasta se deosebea de restul gamei prin jantele cu design elaborat.

În aprilie 1986 este disponibilă în premieră o motorizare turbo diesel cu 4 cilindri de 2.4L (114CP) realizată de producătorul italian VM Motori și care oferea un bun compromis între consumul de combustibil (10 litri/100km) și performanțe (viteză maximă 153 km/h). În același an în luna octombrie este realizat un prim facelift modelului care se deosebea la exterior prin grila frontală restilizată, barele de protecție de concepție nouă cea din față integrată cu spoiler și proiectoare suplimentare, jante cu design elaborat, oglinzi retrovizoare reproiectate iar la interior printr-o planșă de bord restilizată, scaune de concepție nouă și materiale noi pentru finisare (lemn, piele și velur). Motorul V8 de 3.5L beneficia acum de alimentare cu injecție electronică Lucas, grație căreia puterea maximă ajungea la 168CP cu beneficii în ceea privește consumul de combustibil și a performanțelor (viteză maximă 170 km/h) iar transmisia automată cu 3 trepte de origine Chrysler a fost înlocuită cu una cu 4 trepte de producție ZF. În același timp, pentru îmbunătățirea confortului au fost introduse noi dotări opționale precum: instalația de aer condiționat, trapa cu acționare manuală sau electrică, retrovizoarele exterioare reglabile electric, geamurile cu acționare electrică, închiderea centralizată a portierelor, instalația audio stereo, bancheta spate fracționabilă, cotierele față și geamurile cu tentă fumurie.

Anul 1987 aduce primul export oficial al modelului Range Rover în Statele Unite ale Americii iar un an mai târziu este oferită versiunea luxoasă Vogue SE oferită în varianta cu 5 uși, motor pe benzină și dotată în standard cu: transmisie automată, instalație de aer condiționat, trapă acționată electric, tapițerie din piele Connolly, retrovizoare exterioare reglabile electric, geamuri acționate electric și instalație audio stereo. În același timp, propulsorul V8 de 3.5L este înlocuit cu unul V8 de 3.9L(182CP) alimentat cu injecție electronică care permitea o viteză maximă de 175 km/h. Către finalul anului 1988 este introdus opțional dispozitivul antiblocaj ABS pentru frâne și care constituia o premieră pentru un model din categoria off road.

În martie 1989 gama de motorizări a modelului este revigorată prin introducerea unui nou propulsor turbo diesel cu 4 cilindri de 2.5L (125CP) de origine VM Motori care îl înlocuia pe cel de 2.4L și care oferea un consum de combustibil ușor mai scăzut și performanțe îmbunătățite. Un an mai târziu, modelul beneficiază de un tablou de bord reproiectat, este lansată versiunea CSK (Charles Spencer King) comercializată în serie limitată, disponibilă în varianta cu 3 uși și care dispunea de dotări specifice iar pentru versiunea Vogue SE, dispozitivul ABS și instalația audio stereo devin dotări standard. Către finalul anului 1990 este stopată producția variantei de caroserie cu 3 uși.

ASTON MARTIN DB4 – 60 DE ANI DE LA LANSARE

În aprilie 1992 este disponibil un nou propulsor turbo diesel cu 4 cilindri de 2.5L (110CP) alimentat cu injecție directă dezvoltat de Land Rover și care înlocuia în gamă propulsorul de același tip de origine VM. În luna octombrie al aceluiași an, este introdus opțional sistemul de control al tracțiunii (o premieră pentru clasa off road) și este lansată versiunea de top denumită Vogue LSE echipată cu un motor V8 de 4.2L (202CP) alimentat cu injecție electronică multipunct și care beneficia de suspensie pneumatică reglabilă pe înălțime ECAS (Electronically Controlled Air Susupension) precum și de un ampatament majorat cu 20 cm cu beneficii evidente în privința spațiului pentru pasagerii din spate. Versiunea Vogue LSE oferea în plus ca dotări standard, finisări din lemn pe planșa de bord și tunelul median, comenzi pentru radio pe volan și un performant sistem audio Alpine.

Pe data de 28 septembrie 1994 are loc debutul unei noi generații a modelului Range Rover cunoscută sub codificarea P38A și disponibilă exclusiv în variantă de caroserie cu 5 uși. Producția primei generații a continuat încă un an sub denumirea de Range Rover Classic și care a beneficiat de unele îmbunătățiri de ordin stilistic la exterior (bare de protecție restilizate dotate cu spoiler și vopsite în culoarea caroseriei și jante cu design specific) de un interior complet reproiectat și de dotări suplimentare (airbag pentru șofer, aer condiționat cu control automat, închidere centralizată cu telecomandă). În același timp, puterea motorului turbo diesel a fost majorată la 113CP. Până la începutul anului 1996 din prima generație Range Rover au fost fabricate un număr de 317.615 exemplare.

Range Rover II dispunea de o caroserie mai spațioasă și aerodinamică (CX:0.38 – valoare excelentă pentru clasa off road), sistem EAS cu reglare pe înălțime pe patru nivele a suspensiei, sistem de transmisie integrală permanentă de concepție nouă și sistem de frânare cu discuri ventilate la ambele punți. Gama de motorizări cuprindea două V8-uri pe benzină de 4L(190CP) aflat în dotarea versiunii SE și 4.6L(225CP) rezervat versiunii HSE precum și un “6 în linie” turbo diesel de 2.5L(136CP) de origine BMW care echipa versiunile DT și DSE. Pentru motoarele V8 de 4L și turbo diesel era oferită în standard o cutie de viteze manuală cu 5 trepte iar opțional era oferită una automată cu 4 trepte de producție ZF având două programe Sport și Manual, aceasta fiind oferită standard în combinație cu motorul V8 de 4.6L. Soluția constructivă cu șasiu separat, schema suspensiei cu axe rigide, arcuri elicoidale și bare stabilizatore precum și sistemul de direcție cu recirculare de bile servoasistat au fost menținute și pe această a doua generație chiar dacă au fost perfecționate.

Ca dotări standard pentru siguranță erau oferite: ABS-ul, airbag-urile frontale și sistemul de control al tracțiunii iar ca dotări de confort erau propuse opțional: climatizarea automată bizonală cu reglarea temperaturii separat și filtru anti-polen, scaune cu reglaje electrice, display LCD multifuncțional, regulator de viteză, volan reglabil multifuncțional sau sistem rapid pentru degivrare Defrost Program. Cu această generație au fost atinse noi standarde privind siguranța, luxul și confortul în clasa off road.

În aprilie 1999 este realizat un facelift modelului care a vizat în special unele detalii de la exterior (bare de protecție ușor restilizate și vopsite complet în culoarea caroseriei) și interior (consolă centrală redesenată și materiale noi pentru finisare) precum și echipamentul de dotări pentru siguranță (airbag-uri laterale față, centuri de siguranță pretensionate) și confort (sistem de navigație, scaune cu multiple posibilități de reglare și memorarea poziției, radio cd).

În noiembrie 2001 este lansată cea de-a treia generație Range Rover (cod L322) care beneficia în premieră de caroserie autoportantă, noi motorizări de origine BMW: V8 pe benzina de 4.4L(286CP) și “6 în linie” turbo diesel de 3L(184CP), cutie de viteze automată cu 5 trepte având sistem Command Shift, suspensie independentă controlată electronic pe ambele punți, un sofisticat sistem de tracțiune integrală permanentă, de finisări și dotări de top (climatronic trizonal, scaune reglebile electric pe 12 poziții diferite inclusiv cu memorarea poziției, sistem de navigație vocal, cruise control, volan multifuncțional, magazie cu 6 cd-uri, sistem wireless). De asemenea din dotarea standard nu lipseau sisteme de siguranță activă precum: controlul stabilității DSC, distribuția electronică la frânare EBD sau controlul electronic al vitezei în pantă HDC (Hill Descent Control). Acum Range Rover era capabil să urce pante de 45 grade și traversa porțiuni cu înclinație transversală de 35 grade. La momentul apariției, Range Rover III a fost cel mai scump proiect din istoria industriei auto britanice. Un an mai târziu, la fabrica Solihull este fabricat exemplarul Range Rover cu numărul 500.000

La Salonul Auto de la Paris din 2006 este lansată varianta cu facelift a modelului și care se diferenția prin unele îmbunătățiri de ordin stilistic (grilă frontală restilizată, bare de protecție cu fante de aerisiere suplimentare) și tehnic (gamă nouă de motorizări pe benzină V8 de 4.2L (400CP) supraalimentat cu compresor de concepție Jaguar și turbo diesel V8 de 3.6L(272CP) de origine Ford, cutie de viteze automată cu 6 trepte) și la echipamentul de dotări (airbag-uri laterale tip cortină, display multifuncțional integrat cu sistemul de navigație și telefonul mobil, sistem de asistență la parcare).

UN ADEVĂRAT LORD – JAGUAR XJ6 ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI

Cu ocazia Salonului Auto de la New York din 2009 debuta varianta îmbunătățită a modelului care se deosebea în special prin partea frontală restilizată și gama de motorizări înnoită cu două unități V8 din care unul pe benzină de 5L în două variante – aspirat (370CP) și compresor (503CP) de producție Jaguar și un turbo diesel de 4.4L (309CP) de concepție Ford ambele asociate cu o cutie de viteze secvențială cu 8 trepte. În același timp au fost introduse noi dotări precum: farurile cu LED, displayul multifuncțional cu touchscreen,  tabloul de bord cu instrumente digitale și DVD playerul.

Ediția din 2012 a Salonului Auto de la Paris aduce lansarea celei de-a patra generație a modelului Range Rover având codificarea L405. Comparativ cu precedenta generaţie, partea frontală a fost atent studiată din punct de vedere aerodinamic iar cele mai vizibile modificări erau la forma farurilor şi blocurilor optice precum și a grilei frontale cu design mai sobru. Din punct de vedere tehnic, noul Range Rover vine cu un atu important – caroseria autoportantă realizată din aluminiu, modelul fiind mai uşor cu 420 kg comparativ cu generația precedentă îmbunătățind manevrabilitatea, performanțele și în același timp cu o scădere a consumului de combustibil. Range Rover IV foloseşte aluminiul inclusiv pentru elementele suspensiei, în timp ce amortizarea era asigurată de un sistem pneumatic controlat electronic, complet revizuit faţă de cel al precedentei generaţii. De asemenea, sistemul de tracţiune integrală beneficia acum de sofisticatul sistem controlat electronic Terrain Response. Gama de motorizări era compusă dintr-un propulsor pe benzină V8 de 5L(510CP) dotat cu un compresor mecanic și două turbo diesel-uri din care unul V6 de 3.0L(248CP) şi unul V8 de 4.4L(339CP), toate oferite în combinație cu o cutie de viteze secvențială cu 8 trepte.

Text: Auto Retro Passion

Foto: Range Rover; Arhivă

Comments are closed.