LANCIA FLAVIA PRIMUL AUTOMOBIL ITALIAN CU TRACTIUNE FATA SERBEAZA 60 DE ANI

13 iunie 2020
Comments off
840 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

Lansat cu prilejul Salonului Auto de la Torino din urmă cu 60 de ani, modelul din clasa medie superioară Flavia reprezintă, pentru brandul fondat de Vincenzo Lancia, începutul celei de-a doua perioade de inovații și creativitate productivă, după stadiul de planificare în urma părăsirii conducerii companiei italiene în anul 1955 de către moștenitorii fondatorului acesteia, respectiv: Gianni, Anna Maria și Eleonora Lancia. Conform tradiției și modelul Flavia avea implementate numeroase soluții tehnice avansate, unele dintre acestea aplicate în premieră. 

Proiectul modelului Lancia a demarat în anul 1955 sub conducerea inginerului Antonio Fessia, unul dintre cei mai importanți proiectanți italieni care anterior lucrase pentru departamentul de dezvoltare de la Fiat de unde a demisionat datorită ideilor sale divergente avute cu managerii producătorului auto torinez. Finanțatorul Caro Pesenti, care achiziționase în 1955 compania Lancia, i-a încredințat lui Fessia departamentul tehnic de dezvoltare Lancia și responsabilitatea de a proiecta un succesor pentru modelul Aurelia și care să fie plasat în gamă între compactul Appia și impunătorul Flaminia.

Fessia a avut astfel oportunitatea de a pune în practică convingerile sale despre construcția de automobile cu tracțiune pe roțile din față, idee care datează de la un precedent proiect de model cu tracțiune față și motor frontal longitudinal cu 4 cilindri opuși tip boxer de 1.100 cmc și denumit CEMSA Caproni F.11. Acest prototip a fost prezentat care, prezentat la Salonul Auto de la Paris din 23 octombrie-5 noiembrie 1947. Acesta poate fi considerat din punct de vedere al soluțiilor tehnice adoptate, predecesorul modelului Lancia Flavia, deși producția de serie nu a mai avut loc datorită falimentului firmei Caproni. Așa că, Fessia și-a propus să dezvolte un model cu totul nou care să fie în conformitate cu tradiția mărcii torineze și care să includă soluțiile tehnice cu tracțiune pe roțile din față și motor tip boxer cu 4 cilindri.

Un prim prototip de stil la scară reală a fost finalizat în martie 1958 și cu care au fost demarate primele teste. În iunie 1959 a fost prezentat un alt prototip de stil care se deosebea de primul prin partea frontală restilizată. În vara anului 1960 modelul pentru producția de serie a fost finalizat iar conducerea Lancia a ales un nume care nu a abandonat seria celor din denumirile drumurilor romane consulare (Aurelia, Appia și Flaminia) și a botezat noul model cu numele Flavia, un vechi drum roman din provincia Venetia et Histria, care a fost construit de împăratul Vespasian între anii 78 și 79 după Hristos. Numele ales inițial a fost Esperia, fiind schimbat cu puțin timp înainte de lansarea pe piață în Flavia.

LANCIA – 110 ANI DE ISTORIE CU MODELE INOVATIVE

Prezentarea oficială al noului model Lancia din clasa medie superioară are loc cu ocazia Salonlui Auto de la Torino din 1960. Modelul Flavia, a intrat rapid în atenția experților și presei datorită soluțiilor tehnice avansate implementate precum: transmisia față, frânele cu discuri pe toate roțile (ambele în premieră pentru un automobil de producție italiană) și motorul boxer având răcirea cu apă și realizat din aliaje (premieră absolută). Pe data de 19 decembrie 1960, noua Lancia Flavia a fost prezentată premierului Italiei, Amintore Fanfani și presei de specialitate pe circuitul Vallelunga pentru efectuarea unor teste.

Caroseria cu dimensiuni conforme cu clasa medie superioară europeană din acea perioadă (Lxlxh: 4.580×1.610×1.510m) și stilizată de Piero Castagnero, dispunea de o linie mai puțin convențională pentru acea perioadă având o parte frontală impunătoare cu faruri duble și o grilă de mari dimensiuni, o suprafață vitrată generos dimensionată și un habitaclu cu soluții rafinate. Banchetele față – spate, tapițate cu clasicul material Lancia din imitație de piele, puteau găzdui șase persoane iar spătarul frontal unic putea fi pliat pentru a forma o suprafață plană. Oglinda retrovizoare interioară cu suport, scrumiera cu bricheta încorporată, lămpile automate din plafon, luminile de siguranță din portiere, predispoziția pentru instalarea centurilor de siguranță și planșa de bord cu numeroase instrumente de măsură (inclusiv turometru) și comenzi, îi conferă o imagine de soliditate și o caliatate excelntă a fabricației.

Cu toate acestea, cele mai importante noutăți ale modelului de la Lancia se găsesc la partea mecanică. În primul rând, tracțiunea pe roțile din față care, datorită îmbinărilor duble inovatoare omocinetice, primește puterea de la un motor boxer cu 4 cilindri cu răcirea cu apă și fabricat din aliaje metalice cu costuri ridicate. Apoi, motorul este fixat în premieră pe un cadru auxiliar coborât în ​​raport cu șasiul auto și dotat cu elemente elastice de fixare pentru a reduce vibrațiile. Sistemul de frânare cu dublu circuit hidraulic este echipat cu discuri pe toate cele patru roți. Acestea sunt particularități tehnice care au fost implementate în premieră pe un automobil de producție italiană și întâlnite extrem de rar în producția de serie la acea dată.

Motorul boxer avea cilindreea de 1.500 cmc, distribuția cu două axe cu came centrale și două supape pe cilindru, alimentarea cu carburator dublu corp vertical Weber și dezvolta 78 CP. Asociat cu o cutie manuală în 4 trepte, motorul permitea o viteză maximă de 148 km/h. Dacă pentru suspensia față a fost adoptată o schemă mai sofisticată cu brațe trapezoidale transversale duble și bare transversale pentru suspensia din spate a fost aleasă o soluție tradițională prevăzută cu axă rigidă și arcuri lamelare plus bare Panhard iar barele stabilizatoare și amortizoarele oloeopneumatice erau prezente pe ambele punți. Sistemul de direcție era de tipul cu melc globoidal.și rolă.

Succesul comercial înregistrat de modelul Flavia, în ciuda unui preț de achiziție destul de ridicat (1.798.595 lire italiene), a fost destul de rapid, mulțumită design-ulului inovativ, soluțiilor tehnice avansate, finisării rafinate, habitaclul și portbagajul atent configurate iar termenele de livrare care ajungeau și la patru luni în 1961 nu au descurajat potențialii cumpărători, deoarece conducerea Lancia i-au asigurat pe aceștia că, odată cu intrarea în funcțiune a noii fabrici de la Chivasso, ritmul de producție va crește semnificativ, comparativ cu capacitatea producției inițiale concentrate în fabrica Borgo San Paolo de la Torino, care pentru întregul an 1961 nu depășea 40 de unități pe zi. Noua fabrică a început, de fapt, să producă unele componente ale Flavia abia în iulie 1962, pentru a deveni complet funcțională în iunie 1963.

LANCIA – 110 ANI DE ISTORIE PARTEA A II -A

La ediția din 1961 a Salonului Auto de la Torino este prezentată varianta Flavia Coupe care dispunea de o caroserie cu un stil elegant și în același timp sportiv precum și de o linie de centură joasă. Semnată și construită de carosierul italian Pininfarina, caroseria dispunea de un interior configurat pentru 4 locuri. La interior, modelul beneficia de o planșă de bord cu design specific. În acest caz motorul boxer de 1.5L era alimentat cu două carburatoare dublu corp Solex și dezvolta 90 CP permițând o viteza maximă de 170 km/h. Datorită siluetei sale, modelul a fost adesea considerat un Ferrari 250 GTE de dimensiuni mai reduse.

Cu ocazia Salonului Auto de la Torino din 1962 sunt lansate variantele Flavia Sport și Flavia Convertibile. Flavia Sport beneficia de o caroserie cu un stil original, atent elaborată din punct de vedere aerodinamic, un interior configurat după soluția cu 2+2 locuri și o planșă de bord stilizată și dotată cu consolă centrală. Realizată de carosierul milanez Zagato, caroseria avea o structură tubulară cu elemente realizate din aluminiu și se evidenția prin grila frontală angualră, luneta concavă și geamurile din spate care se prelungeau pe plafon. Motorul de 1.5L(90CP) permitea în acest caz, mulțumită unui coeficient aerodinamic CX cu o valoare mai mică și unei mase totale mai redusă, o viteză maximă de 178 km/h. Flavia Convertibile reprezenta varianta de caroserie cabrio a modelului Flavia, aceasta fiind stilizată de Giovanni Michelotti și construită de carosierul Vignale. La interior aceasta dispunea de 2+2 locuri, o planșă de bord cu stil specific iar opțional era propus un hard top vopsit în culoarea caroseiei. Flavia Convertibile avea echipat motorul de 1.5L(90CP) care asigura o viteză maximă de 171 km/h.

La jumătatea anului 1963, pentru varianta Berlina, motorul boxer de 1.500 cmc este înlocuit cu unul cu cilindreea de 1.488 cmc de același tip care în acest caz furniza 78CP și permitea o viteză maximă de 150 km/h.

Salonul Auto de la Frankfurt din 1963 aduce lansarea variantei cu restyling a modelului Flavia. Toate cele 4 variante: Berlina, Coupe, Sport și Convertibile au beneficiat de unele îmbunătățiri de ordin stilistic ce au vizat în special interiorul precum și de o nouă motorizare boxer cu 4 cilindri de 1.8L având distribuție cu două axe cu came centrale și alimentare cu carburator dublu corp Solex. Puterea furnizată era cuprinsă în funcție de variantă între 92 și 100 CP și permitea viteze maxime cuprinse între 160 și 185 km/h. În același timp sunt introduse noi dotări standard precum oglinda retrovizoare exterioară, deflectoare pentru ușile din față (berlina), cotiera spate sau opționale ca radioul, luneta cu sistem de degivrare sau pneurile cu contur alb.

Începând cu anul 1965 pe motorul boxer de 1.8L este introdus în premieră pe un automobil de serie de producție italiană sistemul de alimentare cu injecție mecanică, în acest caz fiind utilizat un sistem conceput de firma Kugelfischer. Motorul dezvolta în funcție de variantă între 102 și 105 CP și permitea viteze maxime cuprinse între 168 și 188 km/h.

LANCIA DELTA 40 DE ANI DE LA DEBUT

La Salonul Auto de la Geneva din 1967 este lansată a două serie a berlinei Flavia care a beneficiat de un facelift major ce a vizat atât exteriorul (partea frontală și posterioară complet restilizate, fantă integrată pe capotă pentru aerisirea habitaclului, elemente cromate suplimentare) cât și interiorul (planșă de bord restilizată cu instrumente suplimentare, scaune de concepție nouă, schimbător de viteze poziționat la podea) care acum era omologat pentru 5 locuri în timp ce la partea mecanică au fost aduse unele îmbunătățiri (servofrână, cutie de viteze cu rapoarte mai scurte). În același timp lungimea caroseriei a fost ușor majorată, echipamentul de dotări a fost extins și a fost introdusă o nouă versiune de echipare numită LX care dispunea în standard de servodirecție concepută de firma ZF. Motorul de 1.8L dezvolta în acest caz puteri de 86 și respectiv 97CP care asigura viteze maxime de 164 și respectiv 170 km/h. Către finalul anului 1967 este stopată producția variantelor Flavia Sport și Flavia Convertibile, numărul total de exemplare produse fiind de 724 și respectiv 1.601.

La ediția din 1969 a Salonului Auto de la Geneva sunt lansate variantele Flavia Coupe 2000 și 2000I care înlocuia în gamă variantele Flavia Coupe 1800 și 1800I. Noua variantă beneficia de un facelift major atăt la exterior cât și la interior, de dimensiuni ușor majorate, de o parte mecanică îmbunătățită și de dotări opționale suplimentare precum: servodirecția, jantele din aliaj, tetierele față și vopseaua metalizată. Flavia Coupe 2000/2000I avea echipat un nou propulsor boxer cu 4 cilindri de 2L având distribuție cu două axe cu came centrale și alimentare cu carburator dublu corp Solex sau cu injecție mecanică tip Kugelfischer. Motorul dezvolta în funcție de variantă între 116 și 124 CP și permitea viteze maxime cuprinse între 186 și 190 km/h.

Din iunie 1969, pentru varianta Flavia Berlina este disponibil propulsor boxer cu 4 cilindri de 2L, același oferit și pe varianta Flavia Coupe 2000/2000I. În acest caz motorul permitea viteze maxime cuprinse între 177 și 182 km/h. Flavia Berlina 2.0 era oferită în două versiuni de echipare: bază și LX, aceasta din urmă oferea ca dotări standard: servodirecția, radioul, luneta cu sistem de degivrare și parasolarele. Un an mai târziu, este introdus un nou sistem de frânare mai performant de concepție proprie Lancia și denumit Superdublex iar pentru varianta berlină cu nivelul de echipare LX erau propuse ca opționale vopseaua metalizată și antena radio.

REGINA RALIURILOR LANCIA DELTA INTEGRALE – 30 DE ANI

În aprilie 1971 își face debutul modelul 2000 care înlocuia în gamă modelul Flavia (63.257 unități fabricate în varianta berlină și 23.456 unități coupe) și care reprezenta o evoluție a acestuia atât din punct de vedere stilistic cât și tehnic fiind disponibil ca și predecesorul model în două variante de caroserie: berlină și coupe. Varianta de caroserie berlină se deosebea de modelul precedent în special la partea fronatală dotată cu o grilă verticală și faruri duble iar la partea din spate prin blocurile optice de dimensiuni generoase în timp ce coupe-ul prin grila frontală cu design specific și jantele din aliaj cu design eleborat. Versiunile de echipare pentru berlină erau : bază și LX iar pentru coupe erau : bază și HF.

Motorul aflat în dotare era cunoscutul boxer cu 4 cilindri de 2L oferit în două variante de alimentare: cu carburator dublu corp Solex sau cu injecție mecanică Bosch. Motorul dezvolta în funcție de variantă între 115 și 125 CP și permitea viteze maxime cuprinse între 175 și 190 km/h. Cutiile de viteze disponibile erau manuale cu 4 trepte, opțional cu 5 trepte pentru motorul cu carburator și cu 5 trepte pentru motorul cu injecție. Direcția servoasistată de tip ZF era dotare opțională pentru versiunea de bază și standard pentru versiunile LX și HF. Pentru aceste două versiuni erau propuse opțional dotări de înalt nivel precum: instalația de aer condiționat, tapițeria din piele și geamurile cu acționare electrică. Până în 1974 au fost comercializate 14.319 de unități în variantă berlină și 2.620 unități în variantă coupe.

Text: Auto Retro Passion

 Foto: Lancia; Arhivă

Comments are closed.

December 04, 2020