Ultimele articole

AUDI CELEBREAZA 50 DE ANI CU MODELUL 100/A6

30 decembrie 2018
Comments off
778 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

Luna trecută, producătorul auto german Audi cu sediul în Ingolstadt a aniversat 50 de ani de la lansarea primului său model de clasă superioară denumit Audi 100 fiind totodată primul model de concepție proprie Audi după cel de-al doilea război mondial. În scurt timp de la lansare, modelul Audi 100 a cunoscut un mare succes comercial care continuă și în zilele noastre, modelul fiind cunoscut sub denumirea de A6.

Istoria modernă a constructorului auto german Audi începe în anul 1964 când producătorul auto german Volkswagen achiziționează de la Daimler-Benz mărcile companiei Auto Union și fabrica auto din Ingolstadt deținută de aceasta. Un an mai târziu, conducerea de la Volkswagen renunță la marca DKW cu modelul F102 dotat cu motor în doi timpi, aflat în acel moment în producție și relansează marca Audi lansând modelul de clasă medie Audi 60 care avea la bază modelul DKW F102 dar cu o caroserie ușor restilizată și echipat cu un motor în patru timpi de concepție Mercedes.

Datorită vânzărilor scăzute înregistrate cu modelul Audi 60, Heinrich Nordhoff, președinte în acea perioadă la Volkswagen, nu mai dorea dezvoltarea unor noi modele sub brandul Audi. La rândul său, Rudolf Leiding aflat la conducerea Audi în acel moment, nu mai credea în succesul modelului Beetle care era produs inclusiv la fabrica Audi din Ingolstadt și a demarat la începutul anului 1966 în secret, împreună cu directorul tehnic Audi, Ludwig Kraus (responsabil cu dezvoltarea modelelor Daimler-Benz de serie și competiție până în 1963), proiectul unui model de clasă superioară. După realizarea primelor schițe în aprilie și mai 1966, în următoarele săptămâni, Kraus finalizează un prim prototip la scară 1:1, de care Leiding a fost foarte încântat. Prototipul la impresionat atât de mult pe Nordhoff, încât acesta a făcut următoarea afirmație: “O mașină frumoasă, o mașină foarte frumoasă, trebuie urgent să o producem!″.

Mulțumită metodei cu elemente finite, care reprezenta o premieră pentru industria auto din Germania, Kraus implementează fiecare detaliu al prototipului pe computer. Astfel, în doar câteva luni, modelul trece de la stadiul de proiect la cel pentru producția de serie. Un prim prototip la scară reală este finalizat la începutul anului 1968 în timp ce modelul pentru producția de serie a fost finalizat în iunie 1968.

Cu unele mici modificări la detalii, noul model de clasă superioară este lansat în noiembrie 1968, acesta fiind denumit Audi 100 și cunoscut sub codificarea internă C1. Modelul s-a făcut repede remarcat datorită soluțiilor tehnice avansate implementate precum: transmisia pe roțile din față (o premieră pentru un model din clasa superioară), caroseria atent elaborată din punct de vedere aerodinamic, raportul de compresie ridicat (10.4-11.7:1 în functie de versiune) care asigura un randament mai bun al motorului, direcția cu cremalieră, discurile față de la sistemul de frânare de tip ”in board” sau acumulatorul poziționat în portbagaj pentru o mai bună repartiție a maselor. Modelul beneficia de o caroserie de tip berlină în 3 volume cu 4 uși și 5 locuri care avea ca puncte forte: habitaclul și portbagajul generos dimensionate precum și suprafața vitrată de mari dimensiuni care contribuia la obținerea unei vizibilități excelente.

La debutul comercializării, au fost propuse trei versiuni de echipare: bază, S și LS, toate echipate cu un motor amplasat frontal longitudinal(soluție regăsită și la actuala generație A6) cu 4 cilindri în linie, cilindreea de 1.760 cmc, distribuție cu un ax cu came în chiulasă, alimentare cu unul sau două carburatoare inversate Solex cu registre și care dezvolta în funcție de versiune 80, 90 și 100CP. Motorul era oferit în combinație cu o cutie de viteze manuală cu 4 trepte și permitea performanțe bune în versiunea din vârful gamei: viteză maximă 170 Km/h și accelerație de la 0 la 100 km/h în 11.9 secunde. Suspensia față era independentă fiind prevazută cu brațe triunghiulare transversale, arcuri eliciodale și bară stabilizatoare iar cea din spate cu axă rigidă torsională, jambe longitudinale, bare Panhard și bare de torsiune. Sistemul de frânare era servoasistat și prevăzut cu discuri în față și tamburi în spate. Dimenisiunile și greutatea modelului Audi (Lxlxh 4.635×1.729x1421m, 1040-1110kg) erau în limita clasei superioare europene din cea perioadă, fiind asemănătoare cu cele ale principalelor modele concurente din clasa respectivă: Mercedes W114/115, Opel Rekord C sau Ford Taunus 20M.

Mulțumită numeroaselor sale calități precum: raportul preț-calitate foarte bun (8.900 mărci în versiunea de bază comparativ cu cele 11.600 mărci ai Mercedes-ului 200 – W114/115), linia elegantă a caroseriei, finisările de calitate și lista lungă de dotări oferite(trapa cu acționare manuală, tetierele și centurile de siguranță pentru locurile din față, radioul, proiectoarele suplimentare, luneta cu sistem de degivrare sau antena radio), modelul de clasă superioară de la Audi s-a bucurat de un mare succes comercial, în primul an fiind comercializate peste 100.000 de exemplare.

Cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt din 1969 își face debutul varianta de caroserie coupe a modelului și care a primit denumirea Coupe S. Comercializată din iulie 1970, Coupe S beneficia de o caroserie cu un design elegant și rafinat în stil fastback având un interior configurat pentru 4 locuri. Coupe S dispunea de o parte frontală cu 4 faruri rotunde, sistem de frânare cu discuri ventilate în față, tablou de bord cu instrumente suplimentare și o planșă de bord cu consolă centrală. Motorul din dotare avea 4 cilindri în linie, capacitatea de 1.9L, dezvolta 112CP și asigura o viteză maximă de 185 km/h și un sprint de la 0 la 100 km/h în 10.8 secunde.

În octombrie 1969 este introdusă varianta de caroserie cu două uși a berlinei 100 iar un an mai târziu în aprilie, pentru versiunea de echipare LS era disponibilă opțional o transmisie automată cu 3 trepte de origine Volkswagen.

În martie 1971, la fabrica din Ingolstadt este produs exemplarul cu numărul 500.000 iar în același an producția modelului este transferată la fabrica producătorului NSU din Neckarsulm care a făcea parte alături de Audi dintr-o divizie a concernului Volkswagen începând din anul 1969.

Din anul 1972, cele trei versiuni de echipare: bază, S și LS sunt înlocuite cu versiunile: L, LS dotate cu motorul de 1.8L care furniza 85 și respectiv 100CP precum și GL având o parte frontală cu 4 faruri rotunde, motor de 1.9L(115CP) și unele dotări opționale suplimentare (acoperișul din imitație de piele sau tapițeria mixtă stofă-piele).

În septembrie 1973 este realizat un facelift modelului, acesta beneficiind de unele retușuri atât la exterior cât și la interior precum și de unele îmbunătățiri de ordin tehnic la suspensie (barele de torsiune sunt înlocuite cu arcurile elicoidale), sistemul de frânare (dublu circuit pe diagonală iar discurile poziționate acum la butucul roții) și este introdus la baza gamei un motor de 1.6L(85CP). În același timp, au fost oferite noi dotări opționale precum: direcția servoasistată, consola centrală sau temporizatorul pentru ștergătoarele de parbriz.

Cu toate că, la debutul carierei modelului, conducerea firmei estima o producție totală de maxim 100.000 unități, cererea pentru modelul Audi 100 a fost atât de mare încât până la finalul carierei în august 1976 au fost fabricate 827.474 exemplare din care 30.687 exemplare în varianta Coupe S, întrecând orice previziune optimistă. Succesul comercial al acestui model a condus în cele din urmă la motivul pentru care Audi a rămas o marcă independentă în cadrul concernului ajutând totodată Volkswagen să revină la profit, acesta confruntându-se în acea perioadă cu vânzări sub așteptări ale modelelor sale din clasa medie superioară 411 și K70 precum și al NSU-ului RO80.

A doua generație(C2) a modelului Audi 100 își face debutul în august 1976, aceasta dispunând de o caroserie în 3 volume cu două sau patru uși care a fost atent elaborată din punct de vedere al siguranței oferite pasagerilor în caz de impact și care avea ca atuuri: habitaclul și portbagajul spațioase precum și o suprafață vitrată generos dimensionată. Dezvoltată pe o platformă îmbunătățită a primei generații, 100 C2 era disponibilă cu două motorizări cu 4 cilindri de 1.6L(85CP) și 2L (115CP), ambele având distribuție cu un ax cu came în chiulasă și alimentare cu un carburator cu registre Zenith. Transmisia era asigurată în standard de o cutie de viteze manuală în 4 trepte sau opțional de una automată în 3 trepte. Pentru suspensie, inginerii de la Audi au optat pentru o punte față cu schemă de tip McPherson în timp ce pentru puntea spate a fost păstrată soluția cu axă rigidă de torsiune și bare Panhard, ambele punți fiind dotate acum cu bare stabilizatoare.

În funcție de dotările oferite au fost disponibile șase versiuni de echipare: bază, L, S, LS, GL și GLS precum și patru variante de culori la interior: maro, albastru, portacaliu și verde. Modelul s-a impus repede pe piață având numeroase atuuri precum: spațiul interior, confortul la rulare, calitatea excelentă a fabricației, ținuta de drum sigură și numeroasele opțiuni de personalizare a interiorului, înregistrând un important succes comercial.

În februarie 1977 este fabricat exemplarul cu numărul 1 milian din modelul Audi 100 iar din luna mai al aceluiași an este disponibilă o nouă motorizare pe benzină cu 5 cilindri în linie (o premieră pentru un motor pe benzină) de 2.1L care furniza 136CP și era alimentată cu sistem de injecție mecanică Bosch K-Jetronic. Asociat cu o cutie de viteze manuală cu 5 trepte oferită în standard sau de una automată în 3 trepte ca opțiune, motorul asigura o viteză maximă de 185 – 190 km/h iar pentru un demaraj de la 0 la100 km/h erau necesare 9.5 și respectiv 11.4 secunde. În acest caz versiunea a fost denumită 5E și beneficia de sistem de frânare dotat cu discuri ventilate în față precum și de unele dotări opționale suplimentare ca: jantele din aliaj sau tetierele și centurile de siguranță pentru locurile din spate.

La ediția din 1977 a Salonului Auto de la Frakfurt are loc lansarea variantei de caroserie berlină în două volume tip fastback cu 4 uși plus hayon și care a fost denumită Avant.

În octombrie 1978 demarează comercializarea versiunii 100 5D, primul model Audi echipat cu motor diesel. Motorul avea 5 cilindri in linie, capacitatea de 2L, dezvolta 70 CP și asigura o viteză maximă de 150 km/h. În aceeași perioadă își face debutul versiunea de echipare luxoasă CD care a fost oferită la început doar în combinație cu propulsorul pe benzină cu 5 cilindri de 2.1L (136CP) și care dispunea în standard de dotări premium precum: servodirecția, geamurile față acționate electric, jantele din aliaj, spălătoarele pentru faruri și geamurile cu tentă fumurie.

În august 1979 este realizat un facelift modelului ce a vizat în special exteriorul și echipamentul de dotări în care au fost introduse opționale premium precum: instalația de aer condiționat (versiunea CD), tapițeria din piele(versiunea CD), închiderea centralizată a portierelor, retrovizoarele exterioare cu reglaj din interior sau radio-casetofonul.

Cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt din 1979 este lansat modelul 200 care reprezenta o variantă mai luxoasă a modelului 100 fiind oferit exclusiv în varianta de caroserie berlină în 3 volume cu 4 uși. Audi 200 se diferenția prin partea frontală cu patru faruri, parașocul anterior care avea integrate proiectoarele și semnalizatoarele, spoilerul de mari dimensiuni, elementele cromate suplimentare la exterior și planșa de bord ușor restilizată. De la debut, modelul a fost disponibil în două versiuni: 5E și 5T, ambele echipate cu motorul cu 5 cilindri de 2.1L care dezvolta 136CP în versiunea aspirată 5E și 170CP în cea turbo 5T. Motorul permitea viteze maxime de 190 și 202 km/h și o accelerație de 0 la 100 km/h în 10 și respectiv 8.7 secunde. În acest caz, motorul era oferit în combinație cu o cutie de viteze manuală în 5 trepte, sistemul de frânare era dotat cu discuri ventilate în față și discuri pline în spate iar direcția servoasistată. Ca dotări standard erau incluse: tapițeria din velur, geamurile față – spate acționate electric, jantele din alaj, închiderea centralizată a portierelor, radio – casetofonul, tetierele și centurile de siguranță pentru locurile din spate și antena electrică.

Din august 1980, gama de motorizări a modelului 100 includea o nouă unitate cu 5 cilindri de 1.9L(100CP) iar cele cinci versiuni de echipare lansate la debutul carierei sunt înlocuite cu trei noi versiuni: C, CL și CS.

După succesul comercial înregistrat cu cele 902.408 de exemplare(inclusiv 49.652 exemplare în varianta Avant și 51.282 exemplare în varianta 200), în august 1982, producția celor două modele Audi din clasa superioară 100(C2) și 200 a fost stopată.

Cea de-a treia generație a modelului 100 (C3) își face debutul cu ocazia Salonului Auto de la Paris din 1982. Încă de la lansarea oficială, noua generație a surprins presa și publicul datorită caroseriei cu un excelent coeficient aerodinamic(CX) de 0.30  – un record pentru un model de serie, design-ului ușor avangardist, siguranței ridicate oferite pasagerilor în caz de impact, finisărilor de înalt nivel și a postului de conducere atent studiat din punct de vedere ergonomic. La scurt timp de la lansare, mulțumită numeroaselor sale calități, Audi 100(C3) obține trofeul ″Car of the year 1983″.

Dezvoltat pe o platformă îmbunătățită a generației precedente, 100(C3) beneficia de o caroserie de tip berlină in 3 volume cu 4 uși și 5 locuri și o gamă de motorizări formată din patru unități: trei pe benzină cu 4 cilindri de 1.8L(75CP) cu 5 cilindri de 1.9L (100CP), ambele alimentate cu carburator, cu 5 cilindri de 2.1L(136CP) alimentat cu injecție  Bosch K-Jetronic precum și un diesel cu 5 cilindri de 2L oferit în două variante – aspirat (69CP) și supraalimentat(87CP). În standard era disponibilă o cutie de viteze manuală cu 4 trepte iar pentru motorizarea mai puternică era oferită una cu 5 trepte sau opțional una automată în 3 trepte. Sistemul de frânare era servoasistat și dotat cu discuri ventilate în față și tamburi în spate sau discuri pentru motorizarea mai puternică iar direcția era servoasistată opțional sau în standard în funcție de nivelul de echipare.

La debutul comercializării au fost propuse patru versiuni de echipare: bază, CC, CS și CD iar echipamentul de dotări a fost substanțial îmbunătățit cu opționale premium precum: trapa cu acționare electrică, volanul reglabil, geamurile spate cu acționare electrică, jantele de 15 țoli din aliaj, radio casetofonul cu 4 boxe sau antena electrică.

La ediția din 1983 a Salonului Auto de la Geneva are loc lansarea variantei de caroserie break a modelului și care în acest caz a fost denumită Avant. În același an la Salonul Auto de la Frankfurt își face debutul a doua generație a modelului 200 oferită acum și în varianta de caroserie break. Modelul se deosebea prin partea frontală restilizată și interiorul cu unele detalii specifice. De asemenea, modelul beneficia de dotări premium în standard precum: regulatorul de viteză, volanul reglabil, tapițeria din piele sau Alcantara, finisări din lemn, scaune față cu încălzire, geamuri cu tentă fumurie sau jante de 15 țoli din aliaj. Propulsorul disponibil era cunoscutul ″5 în linie″ de 2.1L alimentat cu înjecție electronică, oferit în două versiuni: aspirat (136CP) și turbo (182CP) și care permitea viteze maxime de 195 și 220 km/h. În standard, propulsorul era asociat cu o cutie de viteze manuală cu 5 trepte sau opțional cu una automata cu 3 trepte. Pentru propulsorul mai performant era propusă opțional versiunea Quattro cu transmisie integrală permanent plus diferențial central oferită doar în combinație cu o cutie de viteze manuală în 5 trepte și care beneficia de suspensie spate independentă cu brațe triunghiulare duble. Din noiembrie 1984, versiunea Quattro a fost propusă inclusiv pe modelul 100 în combinație cu motoarele mai puternice. În acest caz, suspensia spate era independentă iar sistemul de frânare cu discuri în spate.

Din vara anului 1985, în gama de motorizări a modelului 100 este introdusă o nouă unitate pe benzină cu 4 cilindri de 2L(115CP) alimentată cu injecție electronica iar caroseriile ambelor modele dispuneau de tratament zincat oferind o protecție mai bună contra coroziunii. Tot din 1985, modelul 200 și versiunea Quattro beneficiau opțional de dispozitiv antiblocaj ABS pentru frâne.

Începând cu anul 1986, în gama de motorizări pentru modelul 100 sunt oferite două noi unități pe benzină cu 5 cilindri de 2.2L turbo(165CP) și 2.3L(136CP) iar pentru modelul 200, propulsorul cu 5 cilindri de 2.1L în ambele variante este înlocuit cu unul tot cu 5 cilindri de 2.2L oferit de asemenea în două variante: aspirat(137CP) și turbo(165CP). În același timp, dispozitivul antiblocaj ABS a fost oferit opțional și la versiunile cu tracțiune față de la modelul 100.

În ianuarie 1988, ambele modele Audi din clasa superioară au beneficiat de un facelift ce a vizat în special extriorul și au fost introduse opțional noi dispozitive de protecție la impact: Procon Ten (Programmed Contraction Tension) brevetat de Audi compus din cabluri care conecta unitatea de putere, coloana de direcție și dispozitivele de pretensionare a centurilor de siguranță în caz de accident și airbag pentru șofer. Pentru îmbunătățirea confortului au fost introduse noi dotări opționale premium precum: climatizarea automată (Audi 200), scaunele față cu reglaje electrice (Audi 200), instalația audio stereo cu 6 boxe, retrovizoarele exterioare cu reglaj electric și încălzite sau computerul de bord. În același timp dispozitivul ABS devine dotare standard pentru modelul 200 și versiunea Quattro iar gama de motorizări a fost înnoită cu unități pe benzină de 2L(115CP), diesel de 2.4L(82CP) și turbo diesel cu intercooler de 2L(100CP) în cazul modelului 100 și pe benzină de 2.2L turbo (190-200CP) pentru modelul 200.

Ediția din 1989 a Salonului Auto de la Geneva aduce lansarea versiunii de top 200 Turbo 20V Quattro  echipată cu motorul de 2.2L turbo care beneficia de distribuție cu 4 supape pe cilindru. În acest caz, motorul dezvolta 220CP și permitea un demaraj de la 0 la 100 km/h în doar 6.6 secunde în timp ce viteză maximă era de 242 km/h. Versiunea dispunea în standard de dispozitiv ABS pentru frâne iar opțional de o cutie de viteze automată în 4 trepte cu control electronic. În același an, la Salonul Auto de la Frakfurt este prezentată versiunea 100 2.5 TDI echipată un propulsor turbo diesel de concepție nouă cu 5 cilindri în linie de 2.5L(120CP), alimentat cu injecție directă și dotat cu un sistem ″revoluționar″ tip pompă – duză care ajuta la obținerea unui consum de combustibil foarte redus. La debutul comercializării, versiunea 2.5TDI a fost oferită exclusiv în vartanta de caroserie break Avant.

În noiembrie 1990, producția modelului Audi 100 (C3) în varianta berlină este stopată, urmată un an mai târziu în octombrie de varianta break Avant și modelul 200. Producția totală de exemplare fiind de 1.095.208 pentru modelul 100 și 93.594 pentru modelul 200.

În decembrie 1990 are loc lansarea celei de-a patra generație a modelului Audi 100 (C4) care beneficia de o caroserie tip berlina cu 4 uși și 5 locuri având un design ușor avangardist și aerodinamic(CX:0.30). Dezvoltat pe o platformă îmbunătățită a generației precedente, 100C4 era disponibil cu trei motorizări pe benzină: cu 4 cilindri de 2L(101-115CP), cu 5 cilindri de 2.3L(133CP) și V6 de 2.8L(174CP) toate alimentate cu injectie electronică multipunct. După un an de la debut, gama de motorizări a fost extinsă cu alte trei propulsoare din care unul pe benzină cu 4 cilindri de 2L(136CP) având distribuție cu 4 supape pe cilindru și două diesel cu 5 cilindri de 2.4L (82CP) aspirat și de 2.5L TDI(115CP) cu injecție directă. În standard, propulsoarele erau asociate cu o cutie de viteze manuală cu 5 trepte iar pentru cele mai puternice, opțional de una automată în 4 trepte cu 3 programe: economic, sport și confort.  Transmisia integrală era oferită opțional pentru motoarele pe benzină de 2L 16V și 2.8L, versiunile fiind denumite Quattro și dotate cu suspensie spate independentă prevazută cu brațe triunghiulare duble. Sistemul de frânare era servoasistat și prevazut cu discuri ventilate în față și discuri pline în spate plus ABS opțional sau în standard iar direcția era servoasistată în standard. Modelul s-a impus repede pe piață, fiind apreciat pentru: finisările de top, dotările de siguranță și confort de înalt nivel, confortul ridicat la rulare și ținuta de drum sigură a versiunii Quattro.

Salonul Auto de la Frankfurt din 1991 aduce lansarea variantei de caroserie break cunoscută sub denumirea Avant și versiunea sportivă S4. Versiunea S4 era oferită în ambele variante de caroserie și avea echipat un motor turbo cu 5 cilindri de 2.2L(220CP) având distribuție cu 4 supape pe cilindru și care asigura performanțe de top: viteza maximă 235-244 km/h și accelerație 0-100 km/h în 6.8 – 7.1 secunde. Audi 100 S4 dispunea de transimisie integrală și sistem de frânare cu ABS în standard și se deosebea la exterior prin unele elemente aerodinamice și jantele de 16 țoli din aliaj cu design elaborat iar la interior prin unele dotări premium precum: climatizarea automată, scaunele față sport cu reglaje multiple și volanul sport reglabil pe două direcții.

În iulie 1994 este realizat un facelift major modelului 100 (C4) care devine A6, acesta benficiind de unele restilizări la exterior și interior, imbunătățiri la partea mecanică precum și de noi dotari de siguranță ca: ABS cu sistem electronic de distribuție a presiunii de frânare EBD, ajustare electrică pe înălțime a centurilor de siguranță oferite standard dar și de confort precum: scaune cu multiple reglaje electrice, climatizare automată cu două zone, tapițerie Alcantara, faruri cu xenon sau închidere centralizată cu telecomandă. De asemenea au fost oferite noi motorizări, pe benzină V8 de 4.2L(290CP) rezervat versiunii sportive S6 și turbo diesel cu injecție directă cu 4 cilindri de 1.9L(90CP) și 5 cilindri de 2.5L(115-140CP). Pentru versiunile S6 și 2.5TDI(140CP) era oferită în standard o cutie de viteze manuală cu 6 trepte. Audi A6 a fost înlocuit cu o nouă generație complet nouă în aprilie 1997, cunoscută sub codificarea C5.

Tradiția continuă și în zilele noastre cu cea de-a cincea generație a modelului de clasă superioară A6 lansată chiar în acest an cu ocazia Salonului Auto de la Geneva.

Text: Auto Retro Passion

Foto: Audi

Comments are closed.