Ultimele articole
ALFA ROMEO 90 A SERBAT 35 DE ANI DE LA DEBUT (decembrie 1, 2019 10:34 pm)
SALONUL AUTO E MOTO D’EPOCA PADOVA 2019 (octombrie 31, 2019 6:59 pm)
MUZEUL FERRARI DE LA MARANELLO (octombrie 25, 2019 1:43 pm)
MERCEDES CLASA S W126 A CELEBRAT 40 DE ANI (septembrie 30, 2019 8:50 pm)

ALFA ROMEO 90 A SERBAT 35 DE ANI DE LA DEBUT

1 decembrie 2019
Comments off
158 Vizualizari
Previous Image
Next Image

info heading

info content


 

În urmă cu 35 de ani la Salonul Auto de la Torino, producătorul auto italian Alfa Romeo lansa în premieră modelul de clasă medie superioară Alfa 90. Cu toate că, modelul beneficia de numeroase atu-uri precum: performanțele ridicate, dotările de înalt nivel și soluțiile tehnice avansate implementate care îi permiteau să concureze de la egal la egal cu modelele germane care începeau să domine acel segment, acesta a înregistrat o carieră mai mult discretă.

La începutul anilor ’80, cariera modelului de clasă medie superioară Alfetta(lansat în 1972) de la Alfa Romeo, se apropia de final, în ciuda faptului că acesta înregistra încă vânzări suficient de mari. Pentru că modelul Alfetta părea totuși datat atât ca design cât și al echipamentului de dotări pentru confort și siguranță, conducerea de la Alfa Romeo din acea perioadă, i-a decizia dezvoltării unui nou model. Proiectul viitorului model a demarat la începutul anului 1982, a fost denumit 162A iar datorită urgenței susținute pentru lansarea modelului, proiectul a necesitat simplificarea dezvoltării cât mai mult posibil, inclusiv din punct de vedere economic, mai ales că schema transmisiei pe roțile din spate de tip transaxle (diferențialul, cutia de viteze și ambreiajul formau un bloc comun pe puntea din spate) de la Alfetta era încă de actualitate și oferea beneficii în ceea ce privește echilibrul maselor și manevrabilitatea.

Drept urmare, proiectul a fost finalizat în doar 30 de luni, modelul succesor preluând practic platforma tehnică de la Alfetta cu aceleași tip de suspensie, în față cu brațe duble transversale și bare de torsiune iar în spate cu punte de tip De Dion, brațe tip paralelogram Watt și arcuri elicoidale, sistem de frânare cu discuri spate ″in board″ dar cu unele îmbunătățiri prin introducerea direcției servoasistate opțional sau în standard, frânelor cu discuri ventilate în față sau cursa schimbătorului de viteze modificată pentru o precizie mai bună la schimbarea treptelor mai ales în cazul adoptării unui stil mai sportiv. În plus au fost realizate unele update-uri la trenul de rulare, efectuate cu scopul adaptării unui motor de top V6 Busso(după numele inginerului Giuseppe Busso) pe benzină și care reprezenta marea noutate în gama de motorizări. O altă noutate în gamă o constituia propulsorul turbo diesel cu 4 cilindri în linie de 2.4L realizat de firma italiană VM Motori.

Design-ul caroseriei a fost încredințat studiourilor Bertone iar dimensiunile exterioare și soluția cu 3 volume și 4 portiere trebuiau să rămână practic neschimbate. În schimb s-a făcut tot posibilul pentru a crea o imagine diferită față de cea a modelelor Alfa Romeo din anii ’70, scoțând în evidență eleganța generală și îmbunătățind considerabil detaliile, finisările și echipamentul de dotări.

Prezentat în octombrie 1984 cu ocazia Salonului Auto de la Torino, modelul succesor denumit Alfa 90 avea ca obiectiv principal crearea unei noi imagini brandului italian ca un producător de modele cu un anumit prestigiu având performanțe ridicate, dotări de top și cu un grad ridicat de siguranță. În acest fel, Alfa Romeo putea atrage noi clienți de partea sa, mai ales că în acea perioadă piața europeană a clasei medii superioare premium începea să fie dominată de modelele germane ale producătorilor Audi, BMW și Mercedes.

De la debut, modelul din clasa medie superioară de la Alfa Romeo era disponibil la alegere cu patru propulsoare din care trei pe benzină cu 4 cilindri în linie și două axe cu came în chiulasă, de 1.8L(120CP) alimentat cu două carburatoare dublu corp Weber și de 2L(128CP) alimentat cu două carburatoare sau injecție electronică Bosch L-Jetronic, un V6 de 2.5L(156CP) având distribuție cu un ax cu came în chiulasă și alimentare cu injecție electronică precum și un turbo diesel cu 4 cilindri în linie de 2.4L(110CP) dotat cu intercooler. Toate motoarele erau oferite în standard în combinație cu o cutie de viteze manuală cu 5 rapoarte iar conform tradiției, acestea reușeau performanțe peste media clasei. Astfel, viteza maximă era cuprinsă între 178 km/h(2.4TD) și 205 km/h(2.5 V6) iar pentru a accelera de la 0 la 100 km/h erau necesare între 10.8(2.4TD) și 8.4 secunde(2.5 V6).

Design-ul caroseriei realizat de Bertone era unul clasic cu linii destul de drepte dar care oferea o anumită eleganță. Partea frontală, mai puțin agresivă comparativ cu modelele anterioare, rămâne totuși în stilul Alfa Romeo în timp ce la partea din spate, poziționarea compartimentului pentru plăcuța de înmatriculare deasupra blocurilor optice, dădea impresia unui aspect oarecum lipsit de armonie, însă volumul portbagajului de 500 dmc(care era peste media clasei) parea să mai compenseze din acest detaliu mai puțin atrăgător. De asemenea merită menționat faptul că, caroseria modeluli italian a fost supusă la numeroase crash teste pentru ca aceasta să poată oferi un grad ridicat de siguranță pasagerilor în caz de impact.

Pentru îmbunătățirea aerodinamicii, sub bara de protecție față, a fost montat în premieră mondială un spoiler retractabil, care cobora automat începând de la o viteză de 80 km / h datorită presiunii aerului, crescând astfel forța de apăsare pe puntea față și reducând rezistența la înaintare. Coefientul aerodinamic CX avea în acest caz o valore de 0.37, fiind cu 20% mai bun decât cel înregistrat de predecesorul model Alfetta. Dimensiunile și masa (Lxlxh 4391 × 1638 × 1420 mm, ampatament 2510 mm, greutate 1.080 – 1.170 kg) modelului Alfa 90 erau conforme cu clasa medie superioară europeană din acea perioadă și asemănătoare cu cele ale modelelor competitoare. Versiunea de top 2.5 V6 Quadrifoglio Oro dispunea în standard de jante de 15 țoli din aliaj și care pentru celelalte versiuni de motorizare erau propuse opțional.

Interiorul era caracterizat de designul ușor masiv al planșei de bord creat de Bertone, de unele detalii interesante precum frâna de mână cu o formă asemănătoare manșei de la avioane sau valiza special concepută oferită opțional și care putea fi stocată într-un compartiment special sub torpedou dar și prin numeroasele dotări standard de confort prezente încă din echiparea de bază: volan reglabil pe două direcții, geamuri față acționate electric, închidere centralizată pentru portiere sau de siguranță: tetiere și centuri de siguranță pentru locurile din spate. Pentru versiunea vârf de gamă 2.5 V6 Quadrifoglio Oro era propus opțional, un inovativ tablou de bord tip optoelectronic cu instrumente digitale și elemente fluorescente. Pentru aceeași versiune erau oferite în standard dotări de top precum: scaune cu reglaj electric, direcție servoasistată, computer de bord, geamuri spate electrice sau opțional: instalație de aer condiționat și radio casetofon stereo. Spațiul interior atât în față cât și în spate era suficient de generos pentru 5 persoane iar finisările erau realizate cu materiale de calitate.

La momentul lansării, Alfa 90 s-a făcut repede remarcat datorită: soluțiilor tehnice rafinate, performanțelor ridicate, dotărilor de înalt nivel, manevrabilității excelente și ținutei de drum sigure iar ca puncte mai puțin reușite au fost consemnate: design-ul clasic de la exterior care nu a fost întru totul apreciat de fanii mărcii, viziblitatea scăzută spre spate și consumul ridicat de carburant la motorul V6 de 2.5L.

În iunie 1985, gama de motorizări a fost extinsă prin introducerea unui nou propulsor pe benzină V6 de 2L (132CP) cu injecție electronică digitală Alfa Romeo CEM(Controllo Elettronico Motore) integrată cu sistemul de aprindere și dezvoltată de subsidiara Spica. Realizat de același Giuseppe Busso, acesta oferea un excelent raport între performanțe (viteză maximă 195 km/h, acc. 0 – 100 km/h în 8.9 secunde) și consumul de combustibil(8.2 litri/100 km). În acest caz direcția servoasistată, computer-ul de bord și jantele din aliaj erau incluse în echipamentul standard.

Restyling-ul din octombrie 1986 în urma căruia modelul a devenit Alfa 90 Super, nu a reușit să impulsioneze vânzările și care vizat grila frontală(restilizată), unele detalii de la interior precum și echipamentul de dotări în care au fost introduse noi opționale pentru siguranța activă precum dispozitivul antiblocaj ABS pentru frâne(o premieră pentru Alfa Romeo) la motorizările V6 de 2 și 2.5L sau de confort: trapa acționată electric, tapițeria din piele pentru versiunile cu motor V6 și aer condiționat inclusiv pentru motoarele cu 4 cilindri. Din punct de vedere mecanic, singurele noutăți au fost consemnate la motorul turbo diesel dotat cu o turbină cu geometrie mai mică pentru îmbunătățirea reprizelor la regimuri joase de turație și un sistem de preîncălzire a motorinei pentru îmbunătățirea pornirii la rece, eliminarea motorizării pe benzină de 2.0L alimentată cu carburatoare și adoptarea unor rapoarte mai scurte pentru cutia de viteze cu scopul îmbunătățirii accelerației și reprizelor, având acum al cincilea raport axat pe putere.

Cu toate că modelul beneficia de certe calități, neșansa sa de a înregistra vânzările estimate de conducerea firmei, s-a datorat în mare măsură lansării în mai 1985 a modelului Alfa 75 din aceeași clasă medie superioară ca succesor al lui Giulietta și care dispunea de un design mai agresiv, agreat de clienții tradiționali ai brand-ului italian precum și prezentării în septembrie 1987 a modelului complet nou din clasa superioară Alfa 164. Practic, cele două noi modele, au contribuit la eclipsarea succesului comercial înregistrat de Alfa 90 cu cele doar 56.428 de unități și la stoparea producției la finalul lui 1987 cu toate că, în planurile de marketing ale lui Alfa Romeo, modelul ar fi trebuit să reprezinte clasa medie superioară din gama sa, până la începutul anilor ’90, de aici și alegerea numelui respectiv.

Text: Auto Retro Passion

Foto: Alfa Romeo; Arhivă

 

Comments are closed.

December 12, 2019